Anumite semne de infarct pot apărea chiar și cu o lună înainte de producerea acestuia, dar multă lume le ignoră, punându-le adesea pe seama oboselii. Statisticile sunt sumbre: România are de două ori mai multe decese cauzate de infarct față de restul țărilor europene. La fiecare 30 de minute, un român suferă un infarct.
Mulți dintre noi credem că semnele infarctului sunt intense și ușor de recunoscut, dar adevărul este că manifestările sunt destul de vagi și adesea pot fi puse pe seama oboselii sau anxietății. Din acest motiv infarctul miocardic este atât de periculos – pentru că semnele lui sunt ignorate și ajungem prea târziu la medic, când răul este deja făcut.
Ține cont că intervenția rapidă face diferența între viață și moarte! Cu cât primești mai rapid ajutor medical, cu atât șansele de supraviețuire sunt mai mari, iar riscul de sechele permanente e mai mic.
Din păcate, majoritatea oamenilor cred că durerea sau senzația de presiune sau apăsare în piept este singurul semn de infarct. Prea puțini știu, de exemplu, că și transpirația excesivă face parte din categoria semne de infarct de neignorat.
Prezentăm în continuare câteva semne de infarct mai puțin cunoscute cărora trebuie să le acordăm atenție.
Durerea de mână, gât, umăr, spate, ceafă, maxilar sau stomac poate să apară atunci când există o arteră blocată care împiedică circulația sângelui la inimă.
De asemenea, există riscul ca acest fenomen să stimuleze nervul vag, conectat atât la inimă, cât și la creier sau alte zone ale corpului, determinând transmiterea semnalelor de durere.
Acest simptom poate fi cauzat de o multitudine de factori, de la ridicarea bruscă în picioare, infecții ale urechii până la supraîncălzire, alimentație deficitară sau diverse medicamente.
Antibioticele (streptomicină, kanamicină, gentamicină injectabilă) pot deteriora permanent sistemul vestibular, dacă sunt utilizate în doze mari, pe termen lung sau dacă dozajul este greşit. Şi aspirina, cafeina, alcoolul, nicotina sau drogurile pot provoca dezechilibre temporare la nivelul urechii interne.
Însă amețeala însoțită de senzație de leșin, durere în piept și respirație dificilă semnalează o scădere a tensiunii arteriale ca urmare a blocării circulației sângelui. Ceea ce se traduce în faptul că ești la mare risc să faci un infarct.
Acestea sunt semne de infarct specifice la femei, care pot apărea chiar cu o lună înainte de producerea evenimentului.
Este normal să te simți obosită după o zi lungă la serviciu sau dacă nu ai dormit bine o noapte, dar dacă acest lucru se întâmplă zilnic în ciuda faptului că te odihnești suficient, ar fi cazul să programezi o consultație la medicul cardiolog.
Indigestia, greața, vărsăturile, eructațiile frecvente sunt, de asemenea, semne de infarct.
Acestea pot semnala întreruperea fluxului sanguin către inimă, dar și refluxul gastroesofagian sau arsurile la stomac.
Cantitatea mare de transpirație este declanșată de sistemul nervos, care activează mecanismul de supraviețuire „luptă sau fugi” atunci când semnalează un pericol, în cazul de față blocarea circulației sângelui către inimă.
Transpirația excesivă este chiar un mecanism de protecție, deoarece astfel organismul încearcă să mențină temperatura corporală normală când mușchiul miocardic este supus unei presiuni intense de a pompa sânge către inimă.
Dacă transpiri excesiv fără să faci un efort fizic major, mergi la medic pentru mai multe investigații. Acest simptom poate ascunde și alte afecțiuni în afară de un infarct, cum ar fi anxietatea, hipertiroidismul, hiperglicemia, tuberculoza, guta, emfizem pulmonar sau chiar cancer.
De asemenea, și anumite medicamente pot determina transpirație în exces – de exemplu, analgezicele sau antidepresivele triciclice.
Dispneea sau senzația de sufocare, de lipsă de aer este unul dintre semnele frecvente ale infarctului, iar palpitațiile puternice semnalează aportul insuficient de sânge pe care îl primește inima.
Alte posibile cauze ale senzației de sufocare sunt edemul pulmonar (o urgență medicală!), anxietatea, atacul de panică, insuficiența cardiacă.
Cât privește cauzele palpitațiilor, acestea sunt diverse și pot consta în: stres, anxietate, consum excesiv de cafea, tutun, alcool, hipertiroidism, anemie, deshidratare, hipoglicemie.
De asemenea, există situații când palpitațiile pot fi produse de diverse tratamente medicamentoase. Printre clasele de medicamente care pot da palpitații se numără: medicamentele inhalatorii pentru astm (salbutamol), medicamentele pentru hipertensiune (minoxidil), medicamentele antihistaminice (terfenadină), anumite antibiotice (eritromicină), medicamentele antidepresive sau cele antifungice.