Dacă ești atentă, corpul îți dă anumite semnale atunci când nu bei destulă apă. Primul semn e culoarea urinei, care devine galben-închis sau chiar maronie, cu miros greu. Apoi, un alt semn că nu bei destulă apă este constipația. Și pielea îți poate oferi indicii. Iar dacă te doare capul, ești mereu „răcită” ori te simți obosită aparent fără motiv, cauza poate fi, ai ghicit, lipsa de apă din corp.
Descoperă mai jos 10 semne prin care îți dai seama că nu bei destulă apă.
Este primul semn că nu te hidratezi corect! Atunci când o persoană nu bea destulă apă, rinichii elimină în vezica urinară mai multe reziduuri, printre care toxine, proteine, celule roşii moarte şi alte substanţe care trebuie îndepărtate din corp. Astfel, urina capătă o nuanţă închisă şi un miros puternic.
Urina de culoare închisă poate fi şi o consecinţă a consumului de alimente cu pigmenţi puternici, precum sfecla roşie, sparanghelul sau murele, care au în compoziţie coloranţi chimici alimentari, precum şi o urmare a anumitor medicamente şi suplimente (în speciale cele cu vitamina B).
Dacă renunţi la acestea şi te hidratezi corect, dar urina tot are o nuanţă închisă, e cazul să mergi la medic pentru câteva investigaţii, deoarece ar putea exista riscul de hepatită sau pietre la rinichi.
O persoană sănătoasă urinează de 6-7 ori într-un interval de 24 de ore. Dacă nu bei destulă apă, va fi mai puţin lichid care să înlocuiască pierderile prin transpiraţie.
Astfel, rinichii reţin cât mai mult lichid pntru a preveni deshidratarea, iar tu vei observa că ai nevoie să mergi la toaletă mult mai rar şi elimini cantităţi mici de urină. Dacă urinezi de mai puţin de 6 ori pe zi, e cazul să bei mai multă apă.
Deshidratarea este una dintre cauzele principale ale constipaţiei. Dacă nu te hidratezi corect, organismul tău va absorbi cât mai mult lichid din ţesuturi, inclusiv din colon, şi astfel apare constipaţia. Hidratarea este esenţială pentru un tranzit intestinal sănătos, deoarece înmoaie materiile fecale şi uşurează astfel procesul de defecaţie.
Pentru a preveni constipaţia, bea cât mai multă apă şi consumă des alimente bogate în fibre, precum fructe şi legume proaspete. Constipaţia poate fi şi o consecinţă a sedentarismului, a hipotiroidismului, a inflamaţiilor intestinale sau a stresului.
Din păcate, creierul are o mare problemă în a distinge nevoia de a mânca şi setea. Hipotalamusul, regiunea din creier responsabilă cu reglarea senzaţiei de foame sau sete, primeşte adesea semnale contradictorii, iar noi alegem să mâncăm, în loc să bem apă.
Atunci când ronţăim snacksuri în loc să bem un pahar cu apă, este evident că aducem organismului mai multe calorii decât are nevoie, iar acestea se vor concretiza în surplus ponderal.
Dacă vrei să îţi menţii silueta sau să dai jos câteva kilograme, ar fi bine să ţii minte această regulă: atunci când crezi că ţi-e foame, bea un pahar mare cu apă; după 15 minute, dacă nu îţi mai este foame, înseamnă că organismul tău avea nevoie doar de apă, iar senzaţia de foame este falsă.
Dacă ai des gura uscată, e un semn clar că ai mare nevoie de apă. Singura metodă pentru a împuşca doi iepuri dintr-un foc – gura uscată şi setea – este, îţi vine să crezi sau nu, să bei apă. Logic!
Multe femei cheltuiesc o avere pe creme antirid de ultimă oră, dar nu ţin cont de o regulă de bază pentru prevenirea îmbătrânirii pielii: hidratarea corespunzătoare.
Deshidratarea stă la baza pielii sensibile, iritate, inflamate şi a mâncărimilor supărătoare. În cazurile severe de deshidratare, pielea se poate descuama, ajungându-se chiar la sângerarea tegumentului.
Cea mai bună modalitate de a preveni aceste neplăceri constă într-un aport corect de apă, minimum 2 litri pe zi.
Deshidratarea creşte nivelul de toxine din corp şi astfel este slăbit sistemul imunitar, care te apără de diverse virusuri sau agenţi nocivi din mediu. Reţine, deci, că răcelile şi infecţiile din corp apar mai des pe fondul hidratării insuficiente.
Deshidratarea „obligă” organismul să absoarbă lichide din toate ţesuturile, inclusiv din cele de la nivelul creierului. Prin urmare, creierul se „scufundă”, la propriu, îndepărtându-se de craniu.
Astfel, receptorii durerii sunt declanşaţi şi apar durerile de cap. Simultan, volumul sanguin scade, iar asta duce la diminuarea cantităţii de oxigen către creier şi la apariţia inflamaţiilor, care intensifică migrenele resimţite.
Deshidratarea poate duce la oboseală, senzaţie de epuizare şi lipsă de energie, arată un studiu recent. Atunci când eşti deshidrată, fluxul sanguin este redus, iar inima trebuie să pompeze mai mult pentru a primi oxigen şi substanţe nutritive.
Acest proces duce, inevitabil, la oboseală şi senzaţie de moleşeală. Aşadar, în loc să bei o cafea (care, apropo, deshidratează), bea un pahar mare cu apă.
Apa are rol de lubrifiant pentru articulaţii şi facilitează glisarea suprafeţelor articulare acoperite de cartilaj. Dacă organismul nu primeşte suficientă apă, celulele din care este format cartilajul sunt treptat distruse, iar articulaţia devine dureroasă.
Aşadar, dacă te confrunţi cu dureri articulare, încearcă, înainte de toate, să bei mai multă apă.