Prof. dr. Dan. L. Dumitraşcu: Axa intestin-creier şi rolul florei intestinale în menţinerea sănătăţii psiho-emoţionale INTERVIU

Legătura dintre sistemul digestiv şi creier este una dintre cele mai studiate în medicină la ora actuală. Vorbim despre axa intestin-creier, iar specialitatea care se ocupă de cercetarea acesteia se numeşte neurogastroenterologie. Organismul uman este absolut fascinant, totul fiind interconectat, atât la nivel organic, cât şi funcţional.

În cazul axei intestine-creier, unul dintre aspectele conexiunii presupune reacţii în lanţ atunci când una dintre componente este afectată. Astfel, dezechilibrele florei intestinale au impact asupra funcţionării creierului şi pot fi implicate în apariţia afecţiunilor psihice.

Explică pe larg funcţionarea axei intestin-creier şi cum pot contribui probioticele la echilibrarea stării noastre psiho-emoţionale prof. dr. Dan L. Dumitraşcu, membru al Academiei de Ştiinţe Medicale, Clinica Medicală 2, UMF Iuliu Haţieganu Cluj-Napoca, în cadrul unui proiect editorial CSID.RO, susţinut de gama Jarro-Dophilus de la Secom.

CSÎD: Ce reprezintă în linii mari axa intestin-creier?

Prof. dr. Dan. L. Dumitraşcu: Axa intestin-creier este practic coloana vertebrală care dirijează funcţiile tubului digestiv. Aşa cum aparatul locomotor interacţionează cu sistemul nervos periferic şi central, tot aşa, tubul digestiv comunică prin axa intestin-creier cu sistemul nervos central inclusiv cu creierul, care îi integrează funcţiile şi le conştientizează. Acest ax începe în tubul digestiv, de fapt chiar în lumen unde se găseşte flora microbiană intestinală (microbiota). Semnalele din lumen sau din mucoasa digestivă se transmit prin sistemul nervos enteric (creierul abdominal) către măduva spinării, făcând releu în neuronii din cornul posterior. De aici, semnalul trece prin mai multe fascicule în trunchiul cerebral, apoi se proiectează pe cortex. Informaţia din periferie este astfel conştientizată, poate avea efect asupra starii psihice şi este integrată în structurile somatice.

Pe o cale descendentă care include din nou diencefalul, trunchiul şi măduva, coboară la neuronul periferic impulsul de ajustare la simptomele digestive. Alterarea transmiterii în oricare din ambele direcţii a informaţiei (de exemplu, în caz de hipersensitivizare centrală sau periferică), produce apariţia de simptome. Aceste simptome se denumesc generic tulburări funcţionale digestive sau tulburări ale interacţiunii intestin-creier (aşa cum recomandă comitetele de lucru Roma IV). Ramura gastroenterologiei care se ocupă cu studiul funcţionării şi patologiei axului intestin-creier se numeşte neurogastroenterologie.

Noi am acordat destul de repede importanţă acestui domeniu în dezvoltare şi am organizat încă din 2005 Societatea Română de Neurogastroenterologie, membră a Societăţii Europene de Neurogastroenterologie şi Motilitate. Ca dovadă a recunoaşterii internaţionale acordate societăţii noastre, ni s-a încredinţat organizarea de două ori a unor cursuri europene hands-on de motilitate la Cluj-Napoca (2018 şi 2019), iar în 2021, la Bucureşti se va organiza Congresul European de Neurogastroenterologie şi Motilitate.

CSÎD: Care este rolul florei intestinale echilibrate în menţinerea sănătăţii psiho-emoţionale?

Prof. dr. Dan. L. Dumitraşcu: Ca preşedinte al Societăţii Române de Medicină Biopsihosocială (fostă de Psihosomatică) îmi exprim marea satisfacţie să pot răspunde unei întrebări care se ocupă de psihosomatică. Flora intestinală are într-adevăr un rol deosebit de important pentru menţinerea sănătăţii. Rolul său este redescoperit acum după peste 100 de ani şi cercetările asupra ei sunt pe val în întreaga lume.

Microbiota are multiple roluri: asigură integritatea peretelui intestinal (sau o alterează în condiţii patologice), metabolizează componente luminale, sintetizează vitamine liposolubile şi acizi graşi nesaturaţi, creează un mediu concurenţial pentru flora patogenă etc. Mai nou, s-a observat că microbiota este implicată nu doar în sănătatea tubului digestiv, ci şi a ficatului, iar mai nou, în sănătatea mentală. Pornind de la studii experimentale, s-au extrapolat observaţii care conectează spectrul microbiotei (componenta variabilă a propriului genom) la multe aspecte neurologice şi psihiatrice: boala Alzheimer, boala Asperger, boala Parkinson, schizofrenia, stările de depresie şi anxietate etc.

CSÎD: Care sunt factorii care pot perturba flora intestinală şi implicit axa intestin-creier?

Prof. dr. Dan. L. Dumitraşcu: Flora intestinală este o componentă a individualităţii umane. Apărută postpartum, acestă floră ne însoţeşte de-a lungul vieţii. Dar suferă modificări când slăbim, când ne îngrăşăm, când îmbătrânim, când facem cancer, când devenim vegani etc. Mai intervin şi alţi factori: trecerea prin infecţii gastrointestinale, administrarea de antibiotice, trecerea de la dieta de tip vestic la cea de tip vetarian sau vegan prin migrare etc. Perioadele de viaţă însoţite de stres important şi susţinut schimbă, de asemenea, spectrul mcirobiotei.

CSÎD: Care pot fi semnele dezechilibrelor florei intestinale la nivel neuro-psihic?

Prof. dr. Dan. L. Dumitraşcu: Acestea nu sunt uşor de evaluat. Bolile psihice sunt frecvente: se consideră că 20-25% dintre noi avem tulburări psihice de diverse grade şi forme. Iar după cum am arătat mai sus, flora microbiană este unul dintre factorii patogenetici. Alterarea florei microbiene poate acţiona prin creşterea permeabilităţii intestinale, ceea ce favorizează translocarea unor molecule cu efect neurologic şi psihiatric sau prin deversarea în circulaţie a unor produşi metabolici care influenţează funcţia creierului. Dintre acestea sunt de enumerat serotonina (care îşi are principalele depozite chiar în sistemul nervos enteric) şi sistemul gabaergic. Acţiunea microbiotei asupra metabolismului acestor neurotransmiţători, la care se adaugă dopamina, glutamatul, noradrenalina, interferează cu sănătatea mentală şi se exprimă clinic prin bolile psihiatrice menţionate mai sus.

CSÎD: Este adevărat că, pe lângă depresie, anxietate şi alte afecţiuni menţionate, tulburările microbiotei intestinale sunt implicate şi în alte afecţiuni neurologice şi psihiatrice precum, tulburările de hiperactivitate şi deficit de atenţie, tulburările de stres post-traumatic – ca să enumerăm doar câteva dintre ele?

Prof. dr. Dan. L. Dumitraşcu: Aşa cum arătam mai sus, este adevărat! Diverse studii au demonstrat acest lucru. De exemplu s-a observat că producerea de stres la şobolanii pui produce teamă similară cu ceea ce se întâmplă la adultul uman. Administrarea unor suplimente probiotice a prevenit dezvoltarea manifestărilor de anxietate şi chiar a redus comportamentul indus de anxietate.

Observaţiile pot fi demonstrate prin urmărirea comportamentală dar şi prin studii histochimice ale acumulării de neurotransmiţători în creier. Acest tip de observaţii justifică administrarea de probiotice la copiii abuzaţi. Studii similare s-au făcut pe voluntari care practică sporturi de mare angajament fizic cu aceleaşi rezultate. Adulţi stresaţi au raportat reducerea nivelului de stres după consum de probiotice timp de trei luni. Dar probioticele sunt legate nu doar de prevenirea stresului. Ele sunt utile şi în anxietatea ca stare. Administrarea unor probiotice pe studenţi americani de colegiu a redus după o lună episoadele de panică şi proastă dispoziţie. Alte studii au arătat că depresia poate fi ameliorată prin administrea anumitor probiotice în trialuri controlate de câteva săptămâni.

CSÎD: Cum pot fi corectate dezechilibrele florei intestinale? Care este rolul prebioticelor, probioticelor, simbioticelor şi psihobioticelor în corectarea acestor dezechilibre şi în menţinerea sănătăţii psiho-emoţionale?

Prof. dr. Dan. L. Dumitraşcu: Corectarea multor stări sufleteşti sau boli psihice se poate face prin numitele alimente funcţionale (functional food). Există deja numeroase studii care le demonstrează eficacitatea în cercetări pe animale, dar şi în intervenţii pe subiecţi umani. Apoi, se recomandă diverse tulpini de probiotice care au la bază cercetări riguroase.

Astfel, se recomandă Lactobacili în stres, în anxietate şi depresie, Bifidobacteriile în depresie, Sacharomyces în schizofrenie, alţi Lactobacili în Alzheimer şi autism etc. Atenţie: atunci când vobim despre probiotice trebuie să fim foarte specifici. Aşa cum nu putem vorbi în general despre antibiotice, nu putem vorbi despre probiotice în general. Este absolut necesar să se specifice genul, tulpina şi specia de probiotic. De asemenea este important să folosim probiotice bine realizate tehnic, pentru că nu este uşor tehnologic să fie menţinute bacterii viabile şi să li se păstreze calităţile funcţionale.

CSÎD: Ce tulpini de probiotice trebuie consumate pentru menţinerea sănătăţii psiho-emoţionale?

Prof. dr. Dan. L. Dumitraşcu: Există diverse încercări, dar mă voi referi doar la cele demonstrate prin trialuri sau studii translaţionale. De exemplu, acolo unde este nevoie de susţinerea creşterii şi dezvoltării copiilor se propune Bifidobacterium longum subsp. Infantis M-63. Reiau importanţa preciziei speciei sau subspeciei care trebuie prescrisă şi evitarea generalităţilor.

Pentru tratamentul tulburărilor emoţionale, se recomandă să se administreze o combinaţie care conţine acid gamma-aminobutiric, un compus relaxant al sistemului nervos, în asociere cu o formulă complexă obţinută prin administrarea concomitentă a 4 tulpini. Cele patru tulpini sunt L. helveticus R0052, L. rhamnosus R0011, B. Longum R0175 SI B. longum BB536. Combinaţia este indicată în combaterea stresului şi poate fi asociată cu terapiile de relaxare.

CSÎD: În ce alte tulburări şi afecţiuni le-aţi prescris şi aţi remarcat evoluţii pozitive?

Prof. dr. Dan. L. Dumitraşcu: Personal, am folosit foarte mult probiotice şi prebiotice în patologia funcţională digestivă, dar şi în dispepsia produsă de Helicobacter pylori, în intoleranţele dizaharidazice, în ficatul gras, în tulburările de somatizare şi emoţionale. Pacienţii acceptă în general cu entuziasm tratamentul cu probiotice şi sunt complianţi. Rezultatele sunt favorabile. Este extrem de important ca administrarea să se realizeze specific, conform medicinei bazate pe dovezi şi nu după ureche.

CSÎD: Ce ne puteţi spune despre eficacitatea probioticelor în cazul tulburărilor de alimentaţie?

Prof. dr. Dan. L. Dumitraşcu: În domeniul tulburărilor alimentare, microbiota are de asemenea un rol, iar administrarea de probiotice este foarte utilă. Recent, s-a observat că şi în tulburările alimentare există o sărăcire a numărului de specii de bacterii din lumenul intestinal şi o pierdere inerentă a diversităţii. Aceasta trebuie contrabalansată cu suplimentarea de probiotice. Recomandarea este valabilă atât pentru anorexie, cât şi pentru bulimie.
 
CSÎD: Ce trebuie să conţină un produs probiotic de calitate?

Prof. dr. Dan. L. Dumitraşcu: Calitatea probioticelor este foarte importantă. Este o problemă de responsabiltate să recomandăm probiotice impecabile din punct de vedere tehnic şi verificate.

Astfel, în mediul concurenţial actual, medicii şi firmele importatoare au o mare responsabilitate morală. Iar medicii trebuie să ştie ce prescriu pentru ce boală. În orice caz, să reţinem că un supliment cu probiotice/prebiotice de calitate trebuie să conţină bacterii cu identitate precisă, cu corecta şi completa declarare a genului, speciei şi tulpinei.

Tulpinile probiotice utilizate trebuie să fie viabile in vivo, adică trebuie să aibă capacitatea de colonizare a intestinului prin adeziune la peretele intestinal. În funcţie de locul de acţiune a probioticelor, acestea trebuie să fie rezistente la condiţiile specifice care apar pe suprafaţa sau în acea parte a corpului. Astfel, trebuie să reziste la acţiunea enzimelor salivare, digestive şi a sărurilor biliare. Siguranţa tulpinilor probiotice trebuie demonstrată prin studii ştiinţifice realizate pe eşantioane reprezentative.

Producătorul trebuie să aibă experienţă îndelungată în domeniu, să îndeplinească standardele de calitate care asigură viabilitatea tulpinilor pe tot parcursul procesului de producţie. Un bun exemplu este Jarrow Formulas care are experienţă de peste 20 de ani în producţia de suplimente alimentare cu probiotice şi care respectă un proces riguros de testare a purităţii materiei prime, oferind în produse formule cu ingrediente de calitate deosebită.

CSÎD: Cum se administrează produsele probiotice de calitate pentru a preveni şi ameliora dezechilibrele de la nivelul axei intestin-creier?

Prof. dr. Dan. L. Dumitraşcu: Administrarea trebuie efectuată strict respectând indicaţiile producătorilor şi în orice caz conform principiilor moderne ale medicinei bazate pe dovezi. Utilizarea unor probiotice fără discernământ (ceea ce văd din păcate săptămânal la prescrierile pacienţilor care ajung la mine) compromite ideea de terapie pro sau prebiotică.