Prof. Dr. Elvira Brătilă. În cazul endometriozei, intervenţiile chirurgicale repetate afectează fertilitatea

Endometrioza, boală a cărei cauză rămâne un mister pentru lumea medicală, poate afecta viaţa sexuală a femeii, puterea ei de muncă. Ba mai mult, aceasta ajunge să se lupte cu anumite simptome psihice, să ia foarte multe analgezice, antiinflamatoare.

Endometrioza este a doua cauză de infertilitate feminină. Se caracterizează prin prezenţa ţesutului endometrial în afara cavităţii uterine : vagin, col uterin, ovare, trompe, pelvis, dar şi în zone mai îndepărtate, cum ar fi plămânii sau creierul.

Simptomele includ :

Recomandări

Vaginul artificial, un dispozitiv cu ajutorul căruia medicii vor putea trata eficient endometrioza

Endometrioza: boala care afectează tot mai multe femei

• Menstruaţii dureroase care se agravează cu timpul
• Dureri clonice pelvine
• Dureri la contactul sexual
• Sângerare abundentă la menstră, dar şi sângerări intermenstruale
• Infertilitate 
   

 „Până să evolueze chirurgia laparoscopică şi până să avem o explicaţie pentru simptomatologia pelvică dureroasă a femeilor, nu prea se ştia de existenţa endometriozei. Era descoperită circumstanţial, uneori ȋn cadrul altor intervenţii chirurgicale, explicând de multe ori cauze ale durerilor pe care le prezenta femeia, ȋn anumite etape ale vieţii ei’’, susţine Prof. Dr. Elvira Brătilă.

Endometrioza poate fi:

• peritoneală
• poate exista endometrioză ȋn cavitatea toracică
• pe cicatricile post-operatorii
• post-cezariană, post-epiziotomie, pentru femeile care au născut

 „Ȋn prezent nu există o evidenţă clară asupra „cifrelor” endometriozei. Ne străduim să avem o statistică oficială, cu date provenite din toate centrele care cercetează şi tratează endometrioza. Putem vorbi de o prevalenţă a bolii de cca 10% din populaţia generală. Ceea ce ştim cu certitudine este că 50% dintre aceste femei suferă şi de infertilitate, de aceea devine de interes general studierea cauzelor şi găsirea căilor optime de diagnostic şi tratament al acestei patologii”, susţine pentru Ce se întâmplă, doctore?  Prof. Dr. Elvira Brătilă, medic primar obstetrică-ginecologie,  Şef Clinică Spitalul Clinic de Obstetrică Ginecologie “Prof. dr. Panait Sarbu 

Cauzele bolii şi manifestarea ei

Medicul Elvira Brătilă vede în endometrioză  „o boală a teoriilor”, pentru că există foarte multe. „Când nu cunoşti cauza, ȋncerci să găseşti teorii. S-a pornit la drum cu teoria refluxului menstrual, care susţine că sângele menstrual ajunge ȋn cavitatea peritoneală, ȋmpreună cu celule care se descuamează din cavitatea uterină şi se implantează ȋn cavitatea abdominală. Ceea ce s-a constatat ȋnsă este că, deşi majoritatea femeilor au reflux menstrual şi o parte din sângele menstrual refulează prin trompe ȋn cavitatea abdominală, nu toate au endometrioză.

S-a ajuns astfel la concluzia că endometrioza este un mix ȋntre capacitatea de apărare a gazdei, factorii de risc adăugaţi care să ȋi scadă această capacitate de apărare şi nişte mecanisme enzimatice care ȋmpiedică apoptoza celulară, moartea celulelor’’.

Endometrioza şi durerile din timpul actului sexual

Endometrioza îşi anunţă prezenţa prin dureri pelvine şi infertilitate.  „Durerea pelvină apare de obicei ȋnainte de menstruaţie sau pe parcursul ei. Unele femei pot resimţi durere ȋn timpul actului sexual sau crampe. De asemenea, durerea mai poate apărea ȋn timpul tranzitului intestinal sau la urinare. Uneori, endometrioza este asimptomatică si poate fi descoperită „accidental” sau contextual, ȋn cadrul altor intervenţii chirurgicale sau atunci când femeia ȋncearcă să procreeze şi se investighează pentru a descoperi cauzele infertilităţii’’, adaugă specialistul.

Cum se pune diagnosticul

În general,, endometrioza se poate diagnostica ecografic.  „Endometrioza profundă, respectiv endometrioza septului recto-vaginal, este mai greu de diagnosticat, fiind un mix ȋntre datele clinice, examenul ginecologic, simptomatologia pacientei şi datele imagistice: ecografie, RMN/rezonanţă magnetică nucleară, coloscan, ecografie endorectală, investigaţii sugerate de examentul clinic şi simptomatologie’’, mai spune specialistul.

Cum se desfăşoară tratamentul

Endometrioza nu dispune de un tratament precis.Ba mai mult, chiar şi stresul poate fi inamicul din umbră care o poate agrava. Cu ajutorul tratatamentului chirurgical pot fi scoase toate leziunile, dar ele pot fi multiple.  „Fiind o boală cronică, evolutivă, o tratezi ȋn momentul X, dar ea poate să recidiveze, fiind necesar să o supui pe pacientă la intervenţii repetate, iar acestea afectează rezerva ovariană, respectiv fertilitatea.

Managementul endometriozei ȋn cazul femeii ȋn perioada fertilă trebuie gândit ȋn funcţie de vârsta femeii, de rezerva ovariană, de cât de multe leziuni prezintă, de cât de mari sunt cele care afectează ovarul, numite endometrioame. În general, se ţine cont de dorinţa femeii, altfel se ia decizia, spre exemplu, dacă pacienta vrea să procreeze ȋn următorul an’’, susţine  specialistul.

Pe lângă factori, contează foarte mult şi simptomatologia. „Dacă avem o pacientă cu o formă severă de endometrioză, dar ea este asimptomatică, nu există nici un motiv să se opereze. Simptomatologia ȋn endometrioză nu este proporţională cu ȋntinderea leziunilor, sunt leziuni minime foarte zgomotoase, cum există leziuni extinse, de tipul celor din endometrioza de sept recto-vaginal, care sunt asiptomatice.

Sunt paciente cu noduli de endometrioză ȋntre rect şi vagin, care de multe ori invadează peretele rectal, dar nu au nici un simptom, iar atunci nu are sens o operaţie laborioasă, care presupune de multe ori rezecţii rectale, poate o perioadă de 3 luni anus-contra naturii, ca zona să se vindece, deci lucrurile trebuie analizate ȋn funcţie de caz’’, mai spune medicul Elvira Brătila

În funcţie de circumstanţele bolii, medicul alege tratamentul. De obicei, cel mai utilizat este cel cu progestative.  „Aceste tratamente nu se pot aplica pe termen lung, pentru că au efecte adverse. Nefiind bine suportate sau fiind uneri ineficiente, durerea persistă, ȋn ciuda acestora. Ȋn acest condiţii, se impune un management diagnostic complex, care să stabilească protocolul individualizat al pacientei: continuăm tratamentul medical sau decidem abordarea chirurgicală’’, mai spune medicul ginecolog Elvira Brătilă..

Cum a evoluat chirurgia

Chirurgia laparoscopică rămâne o soluţie pentru diagnosticul şi tratamentul endometriozei. „Intervenţia chirurgicală constă în excizia leziunilor endometriozice. În mod ideal, în timpul intervenţiei, toate leziunile de endometrioză sunt excluse. Din păcate, majoritatea ginecologilor nu sunt instruiţi în cazuri avansate de endometrioză. Abordarea leziunilor endometriozice, utilizând electrocauterul sau laserul, sunt două modalităţi inferioare exciziei cu foarfeca.

Utilizarea foarfecului de disecţie permite îndepărtarea leziunilor endometriozice. În cazul utilizării electrocauterului, leziunea rămâne (în cazul în care este vorba despre o leziune profund infiltrativă) şi continuă să provoace dureri, necesitând ulterior o altă intervenţie chirurgicală. Un medic care utilizează laserul poate vaporiza suprafaţa leziunii fără a exciza ţesutul endometrial activ subiacent’’, precizează specialistul.

„Chirurgia robotică este o formă avansată de chirurgie minim invazivă. În timpul intervenţiei chirurgicale se practică 4 incizii mici (în loc să se practice o incizie mare a peretelui abdominal) care permit recuperarea rapidă postoperatorie. Sistemul da Vinci este o platformă sofisticată de chirurgie robotică care a fost concepută pentru a amplifica şi a extinde capacităţile chirurgului.

Cu ajutorul da Vinci, prin intermediul acestor incizii sunt introduse 4 trocare special concepute pentru a reduce trauma de la nivelul peretelui abdominal, cu scopul de a reduce durerea postoperatorie. Prin aceste trocare sunt introduse instrumentele de lucru miniaturizare şi o cameră 3D de înaltă definiţie’’, susţine Dr. Elvira Brătilă.

Beneficiile pacientului în urma intervenţiei:

• durere postoperatorie scăzută,
• necesitate scăzută de medicaţie antialgică postoperator,
• cantitate scăzută de sânge pierdut,
• timp de recuperare mai scurt,
• traumă scăzută asupra peretelui abdominal, mai puţine cicatrici,
• rată scăzută de complicaţii,
• timp de spitalizare redus,
• recuperare postoperatorie rapidă şi reintegrarea rapidă în activitatea socială.

Poate fi prevenită endometrioza?

Endometrioza nu are o cauză bine definită, de aceea nici poate fi prevenită. „Obiectivul nostru este de a găsi un mijloc prin care să o suprindem precoce, pentru ca pacienta să nu aibă multiple leziuni şi acestea să se extindă. Ȋn momentul de faţă, singurul diagnostic cert se obţine ȋn urma intervenţiei, ȋn urma căreia se prelevează ţesut, se trimite la examentul anatomo-patologic şi obţinem diagnosticul de endometrioză. Ghidurile noi nu mai impun diagnostic histo-patologic, de obicei acesta fiind condiţionat de găsirea unui tipar anume de epiteliu-glande endometriale.

De aceea, laparoscopic, de exemplu, poţi vedea leziunile sugestive pentru endometrioză, deşi acestea nu au ȋntotdeauna aspectul clasic, de lichid ciocolatiu sau implante violacee pe peritoneu. (pot fi roşiatice sau zone pseudo-chistice etc.). Este o chirurgie care solicită experienţa bogată a chirurgului, care trebuie să deceleze ȋntre aceste tipuri de leziuni. “ conchide Prof. Dr. Elvira Brătilă.