Prof. dr. Olga Simionescu: „Degetele, urechile, obrajii, nasul sunt cele mai afectate de degerături”

Temperaturile scăzute nu aduc doar bucuria sporturilor de iarnă ci şi o serie lungă de probleme şi afecţiuni medicale cauze de ger. Degerăturile pot afecta atât oamenii fără adăpost, pacienţii cu diabet zaharat cât şi cadrele militare sau alpiniştii. Am discutat despre degerături, simptomele acestora cu prof. Dr. Olga Simionescu, Şef secţie Dermatovenerologie I, Spitalul Clinic Colentina, medic primar dermato-venerologie, doctor în Ştiinţe medicale.

CSÎD: Ce sunt degerăturile?
Prof. Dr. Olga Simionescu: Degerăturile sunt leziuni care apar prin îngheţarea pielii şi a ţesuturilor subiacente. Atunci când temperatura de la nivelul cutanat este foarte scăzută, vasele dermale se contractă şi astfel se reduce foarte mult aportul de oxigen şi nutrienţi în zonele respective.
CSÎD: Ce zone ale organismului sunt cele mai afectate de degerături?
Prof. Dr. Olga Simionescu: Cele mai afectate sunt degetele, urechile, obrajii şi nasul.

Oamenii străzii, militarii, alpiniştii, persoanele cu afecţiuni psihice pot fi afectate de degerături mai des

CSÎD: Există categorii de persoane predispuse la degerături?
Prof. Dr. Olga Simionescu: Orice persoană care se expune exagerat şi neprotejat la frig poate suferi degerături, însă sunt categorii de persoane care prin natura profesiei sau a activităţilor pe care le practică au risc crescut. Aceste categorii sunt personalul militar, cei ce practică sporturi de iarnă sau escaladă montană sau persoanele fără adapost. De asemenea, anumite afecţiuni pre-existente reprezintă un factor de risc: diabetul zaharat, sindromul Raynaud, afecţiunile psihiatrice. Consumul de alcool, droguri, fumatul şi anumite medicamente cresc riscul de a suferi de degerături.

Recomandări

Primul ajutor în caz de fracturi – un chirurg ortoped îţi spune ce să faci

Primul ajutor în caz de entorse – un medic ortoped îţi explică ce să faci

Degerături – semne şi simptome

CSÎD: Ce semne şi simptome au degerăturile?
Prof. Dr. Olga Simionescu: Semnele şi simptomele variază în funcţie de durata de expunere la frig. Iniţial, zonele afectate devin albe, apoi violacee, iar sensibilitatea normală este pierdută. Segmentul afectat îşi schimbă culoarea şi devine amorţit sau apar senzaţii anormale de înţepături, mâncărime, usturime sau senzaţie de arsură. Dacă nu se intervine în stadiile incipiente, este pierdută sensibilitatea ireversibil, apar vezicule cu lichid clar, apoi sangvinolent şi în cele din urmă necroza ireversibilă a ţesuturilor, care se înnegresc, precum şi progresia degerăturii la ţesuturile profunde (muşchi, oase).

Degerăturile sunt clasificate în patru grade

CSÎD: Există mai multe tipuri de degerături? Care sunt acestea?
Prof. Dr. Olga Simionescu: Degerăturile sunt clasificate asemănător arsurilor, în 4 grade. Cele de gradul I sunt foarte superficiale, complet reversibile şi prezintă piele de culoare albă, cu textură ceroasă şi suprafaţă amorţită, înconjurată de roşeaţă şi edem. Cele de gradul II sunt tot superficiale, dar prezintă vezicule cu lichid clar, iar cele de gradul III sunt mai profunde cu vezicule cu lichid hemoragic. Degerăturile de gradul IV afectează întreaga grosime cutanată, dar şi ţesuturile subiacente. Acestea devin ferme, imobile şi cu un aspect final de mumificare tisulară.