Psiholog: Tindem să apelăm mai mult la vicii atunci când suntem stresați. Ce este de făcut? Să înlocuim adicțiile nesănătoase cu variante mai puțin nocive

Pentru a se evita stresul prea mare este bine să ne rezolvăm problemele atunci când apar, să nu le evităm sau amânăm, să fim sau să devenim mai flexibili, să suportăm frustrările fără reacţii agresive, spune  prof. univ. dr. Maria Nicoleta Turliuc de la Facultatea de Psihologie și Științe ale Educației, Universitatea Alexandru Ioan Cuza din Iași. De asemenea, în cazul celor care nu pot renunța la vicii, soluția este, în opinia sa, înlocuirea adicțiilor nesănătoase cu variante mai puțin nocive.  

Nu lăsați gândurile negative să vă copleșească 

CSID: Ce putem face pentru a ne menține echilibrul emoțional, având în vedere multitudinea de factori stresanți la care suntem expuși în fiecare zi?

Prof. univ. dr. Maria Nicoleta Turliuc: Tuturor ni se poate întâmpla ca problemele cu care ne confruntăm să se aglomereze, să se complice. Pentru a ne menține echilibrul emoțional ar trebui să ierarhizam și să prioritizăm problemele, să le abordăm pe rând, începând cu cea mai importantă.

Recomandări

5 motive pentru care te doare în piept și care nu au nimic de-a face cu…

Funcționează cu adevărat? Ce se întâmplă dacă pui usturoi în nas pentru congestie

Ne este de ajutor stabilirea planului rezolvării și a ordinii în care vor fi abordate problemele. Sigur, trebuie și să ne ținem de plan. Atunci când suntem stresați este bine să nu dezvoltăm gânduri negative, iar dacă apar, să nu le lăsam să ne copleșească și să nu „facem din țânțar armăsar”.

Catastrofarea este un stil de gândire ce face ca persoana să perceapă situația în care se află ca fiind teribilă, mult mai rea decât este în realitate. De multe ori catastrofarea se împletește cu alte stiluri de gândire dezadaptativă, cum ar fi ruminarea, prezicerea viitorului negativ sau formularea unor concluzii greșite.

Nu trebuie să uităm înțelepciunea populară care relativizează zbuciumul nostru zilnic concluzionând: toate problemele sunt importante până când trec!

Impactul stresului asupra sănătății

CSID: Ce impact are stresul pentru organism?

Prof. univ. dr. Maria Nicoleta Turliuc: Medicul Hans Selye a arătat că organismul reacţionează într‑o manieră foarte asemănătoare la o diversitate de stresori, de la o infecţie microbiană şi până la o emoţie puternică.

Deşi se recunoaşte faptul că orice schimbare în bine sau în rău poate fi stresantă, efectele negative asupra sănătăţii fizice şi psihice se asociază mai ales cu evenimentele negative. Stresul perturbă echilibrul organismului, afectând sau alterând resursele sale (de exemplu, producţia de hormoni).

CSID: Care sunt primele reacții care apar?

Prof. univ. dr. Maria Nicoleta Turliuc: Într-o primă etapă apare reacţia de alarmă, caracterizată iniţial prin descreşterea rezistenţei la stresori (de exemplu, scăderea temperaturii corpului şi a presiunii sanguine) și apoi prin reacţia de apărare biologică (manifestată prin creşterea ritmului respirator, a tensiunii musculare, a tensiunii sanguine, a nivelului zahărului, hormonilor şi cortizolului din fluxul sanguin etc.).

Dacă acţiunea stresorului continuă, organismul intră în stadiul de rezistenţă, în cadrul căruia corpul se mobilizează și face faţă activ, de exemplu prin trimiterea leucocitelor la locul unei leziuni sau răni.

Dacă stresorul încetează, organismul revine la echilibrul iniţial, iar dacă se menţine, el intră în stadiul de epuizare. În acest caz se instalează diferite boli ale adaptării: de la cele somatice, hipertensiunea arterială sau reumatism și până la bolile psihice.

În adaptarea la stres, psihanaliza a insistat asupra rolului mecanismelor defensive, iar perspectiva cognitivă a relevat rolului mecanismelor de coping.

Cele mai populare vicii: fumatul și consumul de alcool

CSID: Intervin aceste vicii mai mult în perioade stresante? Cum le gestionăm?

Prof. univ. dr. Maria Nicoleta Turliuc: În perioadele mai solicitante, factorii declanșatori responsabili de un anumit viciu tind să provoace persoana mai puternic. Se știe că cele mai populare vicii sunt fumatul și consumul de alcool. Oamenii tind să fumeze și/sau să bea mai mult atunci când sunt stresați, pentru a se elibera de stres.

De exemplu, întrebați care sunt motivele pentru care fumează, participanții la un studiu au oferit mai frecvent următoarele răspunsuri: pentru diminuarea stresului, pentru ameliorarea plictiselii și din plăcere.

Una dintre soluții poate fi aceea de exersare a autocontrolului în scopul limitării comportamentului vicios (de ex., controlul nevoii de nicotină prin reducerea numărului de țigarete fumate).

O altă soluție este înlocuirea acestor vicii cu alternative mai puțin nocive. De exemplu, mâncatul emoțional de dulciuri poate fi înlocuit cu consumul de fructe.

La fel, fumatul țigaretelor clasice poate fi înlocuit cu utilizarea produselor de tutun încălzit, care furnizează nicotină, dar nu și substanțele chimice nocive rezultate din arderea tutunului.

Sfaturi pentru depășirea momentelor stresante

CSID: Ce recomandări aveți pentru a traversa mai bine perioadele stresante?  

Prof. univ. dr. Maria Nicoleta Turliuc: Pentru a se evita stresul prea mare este bine ca oamenii să-şi rezolve problemele atunci când apar, să nu le evite sau amâne, să fie sau să devină mai flexibili, să suporte frustrările fără reacţii agresive.

În perioadele stresante ar trebui să alternăm momentele de tensiune intensă, cu cele mai relaxante, momentele de muncă intensă cu odihna și activitățile deconectante. Dezvoltarea și practicarea unor hobby-uri sau învățarea unor tehnici de meditație sunt de mare ajutor pentru starea de bine și echilibru emoțional.

Păstrarea relațiilor cu membrii familiei și cu prietenii este utilă deoarece cei apropiați sunt o sursă de suport. Ajutorul și suportul trebuie solicitat atunci când avem nevoie de el.

Persoanele cu o bună rezistență psihică nu sunt atât cele care nu cer niciodată sprijinul celor din jur, cât mai curând cele care recunosc când au nevoie de ceilalți, care solicită sprijin, care pot lua o pauză pentru a-și reface energia psihică.