Senzația că rămâi fără aer în somn este foarte tulburătoare și poate avea numeroase cauze. Deși apneea de somn este adesea incriminată, dacă rămâi fără aer în somn nu înseamnă că suferi neapărat de această afecțiune medicală.
Congestia nazală, edemul pulmonar, anxietatea, refluxul gastroesofagian, toate acestea pot fi cauze pentru care rămâi fără aer în somn.
Află mai jos care sunt posibile cauze ale senzației de lipsă de aer.
Secrețiile nazale pot rămâne blocate în gât în timpul nopții, mai ales dacă dormi cu capul la nivelul trunchiului, nu ușor mai ridicat. Asta poate duce la blocarea căilor respiratorii, declanșând tusea și senzația de sufocare ce te pot trezi din somn.
Durerea în gât, gustul neplăcut în gură și durerile sinusale pot fi, de asemenea, simptome care însoțesc congestia nazală.
Numite și mioclonii hipnagogice (hypnagogic jerks), tresăririle nocturne reprezintă contracții musculare bruște care apar în timpul somnului și care sunt de regulă secundare unor senzații de prăbușire. Se estimează că două treimi dintre persoane se confruntă cu astfel de tresăriri atunci când aproape au adormit.
Aceste convulsii non-epileptice duc la tensionarea musculaturii și senzația de sufocare în timpul somnului. De asemenea, pot apărea simptome precum ritm cardiac accelerat, palpitații sau transpirație abundentă.
Specialiștii nu cunosc cu precizie cauzele acestor tresăriri involuntare, dar spun că printre factorii de risc sau declanșatori se numără stresul, anxietatea, consumul excesiv de cafea, energizante, privarea de somn, programul neregulat de odihnă sau pozițiile inconfortabile de somn.
Apneea de somn este una dintre cele mai frecvent cauze pentru care rămâi fără aer în somn, mai ales dacă ai o greutate peste limită. Alte simptome care pot însoți senzația de sufocare în somn sunt: oboseala excesivă în timpul zilei, sforăitul zgomotos, durerile de cap matinale, hipertensiunea arterială, tulburările de dispoziție și dificultățile de concentrare în timpul zilei.
Edemul pulmonar duce la senzația de sufocare în timpul somnului și este considerată o urgență medicală. Această afecțiune presupune acumularea excesivă de lichid în plămâni.
Alte simptome asociate edemului pulmonar sunt: respirația scurtă, sacadată, wheezingul (respirația șuierătoare), puls accelerat, bătăi neregulate ale inimii, dureri în piept, tuse cu spută tulbure sau cu urme de sânge.
Ambele afecțiuni pot declanșa senzația de sufocare în timpul somnului. Așa cum spuneam, anxietatea, stresul pot fi factori declanșatori și în cazul tresăririlor nocturne menționate anterior.
Pe lângă senzația că rămâi fără aer în somn, anxietatea sau atacul de panică pot cauza simptome precum: amețeală sau senzație de leșin, transpirație abundentă, frisoane, tremurături, senzația că pierzi controlul, presiunea în piept, frică, teroare.
O altă cauză a senzației de lipsă de aer în timpul somnului este și refluxul gastroesofagian, determinat de întoarcerea acidului din stomac înapoi în esofag sau chiar mai sus, în laringe sau gât. Asta poate duce la senzație de sufocare, tuse, arsuri la nivelul gâtului, eroziune dentară, respirație urât mirositoare și dureri în gât care persistă.
Persoanele cu această afecțiune trebuie să evite alimentele foarte grase, picante, acide și alcoolul.
Această afecțiune poate duce la acumulare de lichid în exces în plămâni și în țesuturile din proximitate, cauzând congestie și tulburări de respirație. Chiar dacă simptomele sunt sesizate cu precădere în timpul efortului fizic, acestea pot apărea și în timpul somnului, mai ales când afecțiunea este într-un stadiu avansat.
Alte simptome asociate insuficienței cardiace sunt: umflarea picioarelor, oboseala extremă, durerea în piept, letargia, abdomenul umflat (distensia abdominală) și tulburările gastrointestinale.