Ranile de pe col nu se cauterizeaza!

Una dintre marile angoase ale femeilor preocupate de propria sanatate este riscul de a primi un diagnostic fatal, ce prezinta suspiciuni de evolutie precanceroasa. In aceasta categorie intra leziunile cervicale, care netratate pot evolua spre cancer de col uterin.

Ce nu stiu insa aceste femei este ca tratamentul pe care il recomanda cei mai multi medici romani, cauterizarea, nu se mai practica in tarile europene de aproape 6 ani.

Rana pe col sau exocervicita reprezinta o inflamare a colului pe partea externa a acestuia si, de cele mai multe ori, aparitia ei are la baza cauze virale, infectii bacteriene, iritatii mecanice sau diferite traumatisme. In general, ranile pe col in prima faza nu antreneaza simptome prea zgomotoase, in afara de o leucoree care, daca nu este prea abundenta, trece neobservata.

Recomandări

5 motive pentru care te doare în piept și care nu au nimic de-a face cu…

Funcționează cu adevărat? Ce se întâmplă dacă pui usturoi în nas pentru congestie

Atunci cand sunt asociate unei infectii insa, femeia constata o modificare a secretiei, ce ridica suspiciuni. Ajunsa la medic, ea primeste diagnosticul de rana pe col si de aici incep dramele: pericolul de cancer pare a fi iminent mai ales dupa o incursiune pe forumurile „de specialitate” si, usor, usor, incep sa se contureze tot soiul de scenarii pesimiste de viata. Iar una dintre cele mai gresite abordari terapeutice este cauterizarea ranii.

De ce apar leziunile cervicale?

Cele mai frecvente cauze care duc la aparitia ranilor pe col sunt infectiile vaginale, cea mai grava dintre acestea fiind HPV (Human Papilloma Virus), cauza a 97% dintre cancerele de col uterin. Alti factori de risc implicati in aparitia cancerului de col uterin, dar in foarte mica masura, sunt debutul precoce al vietii sexuale, parteneri multipli si ocazionali, alte boli cu transmitere sexuala contactate si netratate la timp. 

Cum prevenim aparitia lor?

Pentru evitarea neplacerilor, medicii recomanda inceperea vietii sexuale atunci cand organismul este matur din punct de vedere fiziologic si poate suporta actul sexual (dupa 18 ani), folosirea prezervativului, evitarea relatiilor sexuale la intamplare, mentinerea igienei intime si, nu in ultimul rand, controlul ginecologic regulat.

O data cu inceperea vietii sexuale, o femeie ar trebui sa-si faca anual un set de analize care sa includa testul Babes-Papanicolau (PAP).

In cazul aparitiei oricarei modificari ale caracterelor secretiei (miros, culoare, disconfort local), se recomanda prezentarea la medicul specialist, efectuarea unui examen de secretie vaginala, culturi din col, culturi pe medii specifice pentru Chlamydia, mycoplasma, ureaplasma si un tratament, de obicei pentru ambii parteneri, numai in functie de rezultatul de laborator si antibiograma.

Sa evitam confuziile!

Din pricina faptului ca medicii recomanda aceeasi metoda de tratament si in cazul ectopiei cervicale, si anume cauterizarea, aceasta este adesea confundata cu rana pe col. Medicii ne atentioneaza insa ca ectopia nu este o afectiune cu caracter patologic, ci este o particularitate a colului unor femei, fiind un semn de tinerete ce dispare spontan in cativa ani de la debutul vietii sexuale. 

Tratamentul corect si complet al ranilor de pe col

Dupa depistarea unei anomalii a colului uterin la examenul cu valvele, medicul preleveaza secretie in vederea testarii bacteriologice. In caz de infectie, se impune un tratament local cu ovule sau general cu antibiotic si abia dupa vindecare se face testul PAP.

Daca rezultatul acestui test ridica suspiciuni de evolutie spre o leziune precanceroasa sau chiar evidentiaza o leziune precanceroasa, medicul recomanda un examen colposcopic si o testare
ADN-HPV.

Doar atunci cand rezultatele ultimelor teste sunt nefavorabile se trece la metodele interventioniste de tratament ERAD (electrorezectia cu ansa diatermica) sau conizatia, in functie de caz.

In ambele situatii, fragmentul de col scos trebuie trimis la analiza histopatologica si numai in functie de acest diagnostic trebuie stabilita o conduita ulterioara de supraveghere si tratament medical (imunostimulant) sau chirurgical (pana la o amputatie de col).

Atentie! Pentru ca rezultatele analizelor sa fie relevante, se recomanda ca vizita la medicul ginecolog sa aiba loc intre cea de-a 8-a si cea de-a 18-a zi a ciclului menstrual, iar contactul sexual este interzis cu 72 de ore inainte.

De ce spunem NU cauterizarii? Intrucat zona astfel tratata se epitelizeaza in cateva saptamani, existand riscul ca, in profunzime, in spatele cicatricei, rana sa evolueze in continuare. In plus, investigatiile ulterioare cauterizarii (testul PAP si colposcopiile) sunt ingreunate.

Colposcopia este o metoda neinvaziva, de precizare a diagnosticului si a intinderii leziunii, in cadrul careia colul este colorat cu 2 solutii neiritante, iar imaginea lui este marita pentru a putea fi observat indeaproape. 

ERAD reprezinta excizia unui fragment de la nivelul colului uterin din zona lezionala sub colposcop.

Prin conizatie se indeparteaza portiunea de col afectata.

Elena Vociulescu, dr. ginecolog

„Pentru prevenirea riscului de cancer de col uterin, femeile de peste 30 de ani ar trebui sa isi faca regulat testele Babes-Papanicolau si de depistare HPV.

In cadrul noilor protocoale de diagnostic si tratament, elaborate la nivelul Uniunii Europene inca din anul 2002, s-a renuntat la cauterizarea leziunilor cervicale ca metoda terapeutica. Singurele metode de interventie acceptate sunt electrorezectia cu ansa diatermica (ERAD) si conizatia, precedate de colposcopie si urmate de examenul histopatologic.”

Citeste si Cancerul de col uterin
                  Cafeaua amara iti face viata dulce

Foto: SHUTTERSTOCK