Respiri pe gură? 7 riscuri la care te expui

În organismul uman există două căi prin care aerul ajunge către plămâni: nasul şi gura. Atunci când respirăm pe nas sau pe gură, fiecare respiraţie poate avea un efect pozitiv sau negativ asupra organismului. Doamna doctor Mihaela Dan, specialist ortodont în cadrul CLinicii Orto-Implant Expert, susţine că respiraţia bucală este necesară doar în anumite cazuri, iar atunci când acest obieci persistă, pot apărea o serie de efecte negative asupra organismului, atât la copil, cât şi la adult. Atunci când respirăm pe nas, datorită anatomiei şi fiziologiei sale, sunt asigurate câteva funcţii extrem de importante: umezirea, purificarea şi încălzirea aerului care ajunge în plămâni. În schimb, dacă respiraţia se face pe gură în mod frecvent, aceste beneficii dispar şi poate apărea şi un dezechilibru în întregul organism.

“Cu toate acestea, respiraţia pe gură poate fi necesară şi de ajutor în unele situaţii: în caz de congestie nazală din cauza alergiilor sau atunci când îşi fac apariţia diferite infecţii respiratorii – rinite, sinuzite, amigdalite etc. Acestea, împreună cu polipii, deviaţia de sept nazal sau rinitele alergice împiedică respiraţia pe nas, făcând necesară respiraţia bucală. De asemenea, în cazul efectuării de exerciţii fizice intense, respiraţia pe gură poate ajută la oxigenarea mai rapidă a muşchilor”, explică doamna doctor ortodont.

Riscuri la care te expui când respiri pe gură

Deformarea maxilarului- Atunci când gura este închisă, limba ajută la dezvoltarea maxilarului prin presiunea pe care o face din interior asupra osului maxilar.

Recomandări

Infertilitatea: situaţie gravă provocată de plastic, noxe, substanţe chimice

Nas înfundat: cauze, simptome şi remedii naturiste

“Dacă predomină respiraţia pe gură, acest efect nu mai apare, lăsând osul numai sub presiunea din exterior a obrajilor, care vor comprima în timp maxilarul. Incisivii vor fi împinşi în faţă, iar corectarea acestor probleme va necesita tratament ortodontic: purtarea de aparat dentar mobil, disjunctor, aparat dentar fix sau funcţional sau o combinaţie a acestora”, spune doamna doctor Mihaela Dan.

Carii şi gingivită- În momentul în care respirăm pe gură, aceasta se usucă, iar resturile alimentare şi bacteriile nu mai sunt spălate de salivă, iar dinţii nu mai beneficiază de protecţia substanţelor regăsite în acestea. Astfel, apar respiraţia urât mirositoare, gingivita şi riscurile apariţiei cariilor.

Oxigenarea deficitară a organismului- Pe gură nu intă deloc mai mult aer decât pe nas, chiar dacă aşa avem impresia, iar studiile arată că respiraţia orală duce la oxigenarea deficitară a creierului, inimii etc.

“Acest lucru se poate resimţi inclusiv în performanţele şcolare ale copilului, care pot fi mai slabe decât ale unui copil care respiră pe nas şi al cărui creier primeşte suficient oxigen pentru a face faţă cerinţelor din ce în ce mai mari”, atenţionează specialistul ortodont.

Apariţia infecţiilor respiratorii- Apariţia frecventă a infecţiilor respiratori este cauzată de aerul care ajunge din gură direct la amigdale şi apoi în plămâni, acesta nemaifiind purificat şi încălzit ca atunci când are loc trecerea lui prin nas. În cazul copiilor care respiră pe gură, imunitatea lor este mai scăzută în comparaţie cu cei care respiră pe nas.

Probleme cu somnul- La adulţi, din cauza respiratului pe gură în timpul somnului, alături de sforăit şi apnee, se poate ajunge la apnee obstructivă, o afecţiune strâns legată de insuficienţa cardiacă, hipertensiune arterială şi boală Alzheimer. În cazul copiilor, pot apărea efecte grave asupra dezvoltării creierului.

“Creierul celor mici are nevoie de perioade neîntrerupte de somn bogat în oxigen pentru a se odihni şi a se regenera. Lipsa de oxigen dăunează acestui proces. Apneea în somn la copii este legată de creşterea riscului de hiperactivitate, ADHD, oboseală şi probleme de concentrare”, explică doamna doctor Mihaela Dan.

Probleme digestive- Respiraţia excesivă la nivelul gurii poate duce la o stare denumită aerofagie, care este caracterizată de senzaţia de disconfort apărută după masă, în urma înghiţirii unui volum mare de aer în timpul mâncatului. Astfel, apare balonarea, durerea intestinală senzaţia de greaţă şi chiar vărsăturile.

Modifică fizionomia şi postura corpului- Oamenii sunt concepuţi să respire pe nas, iar când respiră pe gură, poziţia corpului se schimbă pentru a menţine căile respiratorii deschise.

“Acest efort poate cauza probleme de dezvoltare, în special la copii. Dacă acest obicei este lăsat nediagnosticat şi netratat, faţa poate începe să crească lungă şi îngustă, nasul poate deveni plat şi nările mici, iar buzele pot fi subţiri pe partea de sus şi de groase în partea de jos. Acest lucru, pe lângă alte efecte negative asupra sănătăţii orale, arată că respiraţia pe gură este o problemă a întregului corp şi ar trebui tratată cât mai curând posibil”, atenţionează doamna doctor Mihaela Dan, ortodont.