România, pe ultimul loc în UE la calitatea vieții. Costi Bratu, CIPRA: Tragem un semnal de alarmă, în speranța că lumea va deveni mai conștientă de ceea ce înseamnă binele personal

Indicele de Progres Social 2021 privind calitatea vieții și bunăstarea socială realizat la nivel global de către organizația nonprofit Social Progress Imperative, cu sprijinul Deloitte, plasează România pe locul 44 în lume în ceea ce privește calitatea vieții și bunăstarea socială și pe ultimul loc în Uniunea Europeană. 

Această analiză și rezultatele obținute au constituit punctul de plecare ce a dus la nașterea asociației CIPRA – Centrul de Informare, Prevenire Risc și Analiză, care își propune să ofere o platformă de informare care să aducă în permanență informații actualizate legate de obiceiurile zilnice și de consum ale oamenilor din țara noastră, cu efect direct asupra calității vieții lor.

Despre bunăstarea socială și calitatea vieții în România vorbește președintele CIPRA, Costi Bratu.

Recomandări

Alimentația sănătoasă – 5 reguli de aur pentru o viață ferită de boli

Psiholog: Tindem să apelăm mai mult la vicii atunci când suntem stresați. Ce este de făcut?…

Recent ați lansat Asociația CIPRA, o asociație care-și propune să informeze românii despre factorii care pot influența calitatea vieții lor. Ce a determinat această inițiativă și care sunt principalele argumente aduse în sprijinul acestei idei?

Povestea noastră a început anul trecut, plecând de la studiul Indicele de Progres Social 2021 privind calitatea vieții și bunăstarea socială, realizat la nivel global de către organizația nonprofit Social Progress Imperative, cu sprijinul Deloitte. Analiza complexă și rezultatele obținute în urma studiului au constituit punctul de plecare ce a dus la nașterea asociației non-profit, Centrul de Informare, Prevenire Risc și Analiză.

Ne-am propus, încă de la început, să devenim o platformă ușor accesibilă, care să prezinte periodic studii de specialitate și articole valoroase și utile, realizate împreună cu specialiști din diferite domenii și experți, ce au drept scop informarea corectă și complexă a românilor în speranța îmbunătățirii calității vieții noastre.

Unde se poziționează România în ceea ce privește calitatea vieții față de țările europene?

Rezultatele obținute în urma studiului global menționat anterior au situat țara noastră pe locul 44 mondial în ceea ce privește calitatea vieții și bunăstarea socială și pe ultimul loc în Uniunea Europeană.

O ierarhie tristă, dacă pot să spun așa, dezarmantă, dar care ar trebui să ne motiveze, să ne stimuleze să ne cunoaștem mai bine nevoia… de bine și să ne facă mai responsabili, mai implicați, să trezească în noi dorința de a acționa. Iar CIPRA constituie, sperăm noi, un prim pas în acest sens.

Odată cu lansarea asociației, ați prezentat un studiu privind obiceiurile cu risc crescut care au un impact direct asupra calității vieții românilor. Care au fost principalele concluzii?

Am lansat CIPRA la finalul anului trecut și tot atunci am susținut o dezbatere în Parlamentul României, ce a atins principalii factori de impact asupra vieții de zi cu zi a românilor în contextul socioeconomic actual.

Primul studiu a fost realizat împreună cu Reveal Marketing Research, pe un eșantion de 813 persoane, bărbați și femei cu vârste între 18 și 65 de ani, din mediul urban și rural, utilizatori de internet și pune sub lupă obiceiurile cu risc crescut, care au o consecință directă asupra vieții românilor, scoțând în evidență elementele cu impact imediat asupra vieții de zi cu zi: somnul, alimentația, nevoia de momente de răsfăț, mișcarea/ sportul și echilibrul între viața personală și cea profesională.

Pentru a aduce schimbarea, avem o echipă de experți care, în funcție de aria de expertiză, comentează aceste elemente, explică cauza lor și oferă soluții menite să ne îmbunătățească felul în care ne trăim viața.

Conceptul de reducere a riscurilor devine tot mai des un subiect pe agenda dezbaterilor publice. Care sunt industriile care adoptă acțiuni concrete de reducere a riscurilor și cât de receptiv este publicul acestor industrii?

Cred că reducerea riscurilor la nivel de obiectiv este întâlnită în toate domeniile, însă nu toate companiile acționează și implementează soluții valide și eficiente. Motivele sunt multe, de la lipsa specialiștilor până la cea a bugetelor sau chiar lipsa interesului de a aloca resurse de orice fel.

Un exemplu concret ar fi industria tutunului, care s-a reinventat vizibil în ultimii ani, adoptând politici menite să transforme aria în care activează, în special cea dedicată consumatorului. A fost nevoie de studii, de o abordare științifică pentru a evalua potențialul de risc redus al produselor comercializate, lucru care a dus la nașterea unei noi categorii de produse, cu impact mai redus asupra sănătății celor ce le aleg.

Și, dacă totul părea la început ceva venit din viitor, aceste produse de vapat și de încălzire a tutunului au născut un trend, totul pornit de la viziunea de a oferi alternative cu risc redus  în contextul global. Prin numeroase campanii de informare și conștientizare, această schimbare a fost îmbrățișată relativ rapid de un număr semnificativ de fumători tradiționali. Așadar, regândirea unui produs care a făcut istorie, cu scopul principal de a reduce riscul la care era supus fumătorul, a fost un real succes.

Înțelegerea profundă a nevoilor sociale complexe ale omului modern a condus la multiple demersuri de informare din partea diverselor autorități cu privire la efectele negative asupra organismului.

Astfel, autorități medicale naționale au putut, în cazul consumului de alcool, să stabilească praguri de consum corelate cu nivelul riscului asumat. În ceea ce privește consumul de tutun, producătorii sunt cei care s-au concentrat pe reducerea riscurilor, implicându-se într-un demers continuu de cercetare, menit să ofere consumatorilor produse cu un impact redus asupra sănătății.

În acest context, studiul CIPRA lansat la finalul anului trecut a relevat de exemplu, că 33% dintre fumători aleg produse din tutun încălzit, deoarece potențialul de risc asupra sănătății este mai redus decât fumatul.

Există, evident, o politică de reducere a riscurilor și în alte domenii competitive, cum ar fi cea a băuturilor carbogazoase, unde se încearcă eliminarea zaharului și introducerea ingredientelor mult mai sănătoase sau a PET-urilor din produse reciclabile, pentru a reduce poluarea, iar lumea îmbrățișează această tendință, căci am devenit cu toții mai conștienți de răul pe care l-am făcut, atâta timp, planetei și, implicit nouă.

Lista poate continua, dar ca o concluzie, cred că marile companii ar trebui să gândească constant astfel de politici ce vizează sustenabilitatea și răspund tendințelor actuale de consum, orientat către alternative mai sănătoase.

Care sunt obiectivele platformei CIPRA și de ce este nevoie în România de o organizație care să susțină îmbunătățirea calității vieții oamenilor?  

Traversăm, din când în când, perioade dificile, cum a fost criza din 2008, pandemia, acum războiul și poate nu mai suntem atât de atenți la ceea ce se petrece în jurul nostru și chiar în viața noastră. Trăim ca-ntr-un roller coaster al sarcinilor și obiectivelor pe care le dorim îndeplinite rapid sau, atunci când dăm de greu, devenim excesiv de precauți și stăm, cum se spune, cu frâna de mână trasă.

Aceste extreme sunt nocive, avem nevoie de echilibru și de introspecție. Iar noi, prin intermediul CIPRA, asta ne propunem, să tragem un semnal de alarmă în speranța că lumea va deveni mai conștientă de ceea ce înseamnă binele personal și cât de mult ne poate afecta dezechilibrul din oricare dintre factorii menționați în studiu: somnul, alimentația, nevoia de momente de răsfăț, mișcarea/ sportul și echilibrul între viața personală și cea profesională.

Ne dorim să fim o platformă de informare validă, imparțială, care oferă în permanență informații actualizate legate de obiceiurile zilnice și de consum ale oamenilor din țara noastră, cu efect direct asupra calității vieții lor. Așadar, în urma studiului și odată cu lansarea platformei noastre, ne-am propus să ne implicăm în schimbarea și îmbunătățirea calității vieții din Romania, prin informare constantă, corectă și validată de către oameni cu expertiză în domeniile abordate.

Vizăm, în egală măsură, un dialog permanent cu toate părțile implicate: consumatori, companii, autorități și experți, pentru a transmite informație verificată, utilă și valoroasă. Acest dialog se va traduce prin studii, articole și date statistice menite să ajute oamenii în procesul decizional care le influențează direct calitatea vieții și, implicit, buna funcționare într-o societate sănătoasă. Să ajutăm consumatorul final să poată face alegeri bine documentate și asumate, care aduc binele în viața lui.