Ruptura uterină după operația cezariană: povestea unei paciente de 37 de ani, aflată la a doua sarcină

Operația cezariană este o procedură care implică riscuri, atât imediat după naștere, cât și pentru o următoare sarcină și naștere. Astăzi aflăm de la dr. Elena Cocîrță, medic specialist obstetrică-ginecologie, cu competență în ecografie obstetricală și ginecologică, colposcopie și histeroscopie, povestea unei paciente de 37 de ani, care se afla la a doua sarcină, după o primă naștere prin cezariană, și care s-a prezentat la spital cu contracții uterine în săptămâna 37 de sarcină. Contracțiile erau frecvente și intense.

Fătul era în abdomen, nu în uter. Mamei i-au salvat uterul, copilul se recuperează lent și poate să rămână cu sechele.

La ecografie medicii au  constat scăderea bătăilor cardiace ale copilului și au hotărât să intervină de urgență chirurgical. Femeia avea o ruptură la nivelul vechii cicatrici uterine, iar bebelușul se afla în afara uterului, în cavitatea abdominală, de aceea echipa de neonatologie l-a preluat ca pe o prioritate și i-a acordat cea mai bună îngrijire posibilă, având în vedere că starea lui era una extrem de gravă.

Recomandări

Naştere naturală vs. cezariană: cum alegi să naşti sănătos, fără riscuri?

Naşterea naturală după o cezariană – avantaje şi dezavantaje

Din fericire, medicii au putut să coasă ruptura uterină și i-au salvat uterul pacientei,  însă pe viitor va avea un risc mai crescut. La naștere, copilul nu avea ritm cardiac și nu respira, însă echipa l-a stabilizat și acum, la o lună după naștere,  este încă sub supravegherea medicilor și are  o evoluție lent favorabilă, iar posibilitatea ca el să rămână cu retard mintal și sechele motorii este cresută.

Cauzele rupturii uterine după o operație cezariană

Ruptura uterină după o operație cezariană este o complicație rară și gravă cu efecte majore asupra mamei și copilului. Riscul de rupere a uterului după o cezariană, la pacientele care nu se află în travaliu este de 0.2%. Factorii care determină creșterea acestui risc sunt:

• Un interval mai mic de doi ani între operații
• Două sau mai multe operații cezariene
• Cezariana anterioară efectuată în trimestrul 2
• Incizia uterină făcută vertical sau la nivelul fundului uterin

Pacienta noastră mai trecuse printr-o operație cezariană cu mai puțin de doi ani înainte, în iunie 2019. Atunci a născut la 33 de săptămâni. În timpul ultimei sarcini, a făcut ecografii, însă grosimea cicatricii uterine poate fi evaluată ecografic abia în trimestrul III, atunci ea are cea mai mare relevanță. O grosime a cicatricii sub 2 mm poate fi considerată  o valoare predictivă pentru un risc crescut de ruptură uterina. Dar măsurarea grosimii cicatricii uterine nu intră în exmainarea de rutină ecografică și se poate efectua în cazuri selectate, cum ar fi la o eventuală viitoare sarcina la acestă femeie care are uter dublu cicatriceal cu ruptura uterină. Daca se va constata o cicatrice subțire, se poate indica nașterea înainte de 36 săptămâni.

Manifestarile clinice ale rupturii uterine pot fi:

• Durere abdominală intensă
• Afectarea copilului cu scaderea bătăilor cardiace
• Sângerare pe cale vaginală

Stare de leșin cu tensiune arterială instabilă Ruptura uterină reprezintă o urgență care impune operație cu extracția copilului în cel mai scurt timp. În aceste situații copilul poate avea de suferit prin lipsa de oxigen, cu posibile consecințe grave. Următorul pas are ca scop salvarea uterului, atunci când este posibil, iar hemoragia este oprită prin sutura rupturii. În cazul în care sângerarea este importantă sau ruptura afecteaza vase esențiale, se recurge la histerectomie, adică la scoaterea uterului.

Procentul din ce în ce mai mare de nașteri prin operații cezariene duce la creșterea numărului de complicații, inclusiv ruptură uterină. În S.U.A. procentul cezarienelor depășește 30%, iar în vestul Europei variază între 20 și 30%. De aceea, nașterea prin operație cezariană trebuie să fie făcută doar atunci când există o indicație medicală.