Fără telefon mobil nu mai putem trăi. Şi dacă tot ne petrecem mult timp din viaţă vorbind cu familia, consultând reţelele de socializare sau pur şi simplu relaxându-ne cu un joc, am putea strecura în telefon aplicaţiile care ne-ar putea ajuta să ne monitorizăm starea de sănătate.
Am stat de vorbă cu Angela Galeţa, directorul Fundaţiei Vodafone România, care ne-a explicat cum funcţionează proiectele de sănătate şi educaţie care vin astăzi în sprijinul pacienţilor români.
CSÎD: Ce înseamnă la ora actuală telefonul mobil pentru sănătatea noastră?
Angela Galeţa: Mult mai mult decât ne-am fi imaginat vreodată, probabil. De fiecare dată când primesc aplicaţiile de la organizaţiile nonguvernamentale pentru a le finanţa sunt surprinsă de ideile pe care le primesc. Eu nu m-aş fi gândit niciodată ca telefonia mobilă poate fi folosită în atât de multe variante.
CSÎD: Deci dacă investim într-un smartphone, investim şi în sănătatea noastră.
Angela Galeţa: Da, în cele din urmă. Să începem cu un exemplu: aplicaţia pentru diabet. Ai un smartphone, blutooth, ai kitul de monitorizare a glicemiei, care e updatat să trimită toata informaţia în smartphone şi de acolo aceasta pleacă către o bază de date la care e asociat şi un call center. Astfel, se poate rezolva o problemă majoră la nivel naţional, dată de faptul că numărul pacienţilor cu diabet creşte, în timp ce numărul medicilor scade.
Sunt situaţii când un medic diabetolog trebuie să trateze 1000 de pacienţi. Însă în momentul în care ai valorile glicemiei monitorizate, plus posibilitatea de a supraveghea alimentaţia zilnică, toate informaţiile ajung într-o baza de date la care tu, ca pacient, medicul tău şi un operator din call center aveţi acces. Dacă nu e nimic urgent, medicul poate să îţi spună de la distanţă care e problema. În felul acesta, ai parte de o monitorizare permanentă a sănătăţii tale, e mult mai uşor.
Când stai de vorba cu un pacient bolnav de diabet, îţi dai seama cât de mult îi schimbă viaţa. Un alt proiect care se lansează anul acesta este tot pe diabet, dar pentru copii. Aici vorbim de o pompă care este în permanenţă montată pe corpul copilui, iar senzorul respectiv ştie cum să îi monitorizeze glicemia. Dacă este în valoare normală, părintele ştie, iar medicul diabetolog se uită şi vede tot istoricul valorilor glicemiei. Viaţa copilului este schimbată, pentru că familia nu mai este stresată de grija medicamentului, având acest suport permanent de la distanţă.
CSÎD: Tinerii sunt foarte receptivi la astfel de programe. Dar persoanele de vârsta a treia cum reacţionează?
Angela Galeţa: Avem beneficiari şi de vârsta a treia. Avem trei proiecte în momentul acesta: unul este pentru vârstnici, de asistenţă cardio la domiciliu. Avem pacienţi cu un anumit istoric, predispuşi la boli cardiovasculare, apoi avem asistenţi medicali care îi viziteaza periodic şi le fac un EKG la domiciliu.
Este vorba despre bătrâni care locuiesc în sate sau în orase mici şi care nu au acces la medic aşa uşor. Sunt bătrâni care trăiesc acum datorită acestui proiect. Pot să vă dau exemplul unei bătrâne cu hipertensiune, antecedente cu boli cardiovasculare. Nu s-a simţit bine, a chemat asistentul social, el a venit, i-a facut EKG şi a descoperit problema. Imediat au acţionat. Ce se întampla dacă nu avea acest serviciu? Sunt oameni care locuiesc singuri din motive obiective şi care au primit un telefon cu buton de panică. Dacă au probleme, pot lua telefonul, apasă butonul de panica şi imediat un asistent se deplasează la domiciliu şi îi ajută.
CSÎD: Care este viziunea medicilor în ceea ce priveşte aceste proiecte?
Angela Galeţa: Sunt foarte deschişi şi multe proiecte au venit ca idei ale medicilor. Aici am alt exemplu: un proiect pe care l-am dezvoltat la secţia de nou-născuţi de la Spitalul Marie Curie din Bucureşti. Ei au venit şi ne-au spus ca i-ar ajuta foarte mult dacă ar avea monitorizarea non-stop a pacienţilor de la distanţă, acces de la distanţă la aparatura medicală, posibilitatea de a lua legătura cu colegii din alte spitale şi de a le da indicaţii sau a primi indicaţii pentru un caz. Sau un alt exemplu ar fi proiectul de telemedicineă dezvoltat cu Fundaţia pentru SMURD.
În acest caz, monitorizarea se face şi în ambulanţă: în momentul în care un pacient este transportat la spital, medicul primeşte toate datele pe care le colectează cei din ambulanţă şi este deja pregătit. Au fost situaţii în care s-a luat decizia de a transporta un pacient cu elicopterul: avem exemple clare în care era în pericol de a face stop cardiac. Cu ambulanţa ar fi facut jumătate de ora până la primul spital, cu elicopterul a făcut 8 minute, a fost salvat. Medicii sunt foarte deschişi şi repet, multe idei au venit de la ei.
CSÎD: Care ar fi paşii către un astfel de program pentru un medic care are o idee şi o problemă într-o comunitate şi pe care ar putea să o rezolve?
Angela Galeţa: În primul rând contează ideea, trebuie să se poată pune în practică. Apoi trebuie să existe colaborarea cu o organizaţie nonguvernamentală pentru că noi suntem o fundaţie care finanţează proiecte ale organizatiilor nonguvernamentale. Împreună trebuie să vina şi să aplice la noi pentru finanţare.
Există o rundă de finanţare pentru proiectele mobile dedicate, are loc în decembrie, la sfârşitul acestui an, sau în ianuarie anul următor. Este o procedură foarte simplă: intră pe site, completează o aplicaţie online. Există o parte descriptivă în care trebuie să ne povestească despre nevoia identificată, cum vor să rezolve această nevoie şi cum îşi propun să pună în practică proiectul respectiv, un buget. Apoi există o perioadă de jurizare în care am implicat mereu şi colegi de la tehnic, care să ne spună dacă acea soluţie este fezabilă sau nu. Apoi, după jurizare, vedem fiecare proiect, ne întâlnim cu medicul şi începe proiectul.
CSÎD: Aplicaţiile sunt 100% free sau în funcţie de ce presupune fiecare, utilizator există şi variante cu plată?
Angela Galeţa: Toate proiectele care se întâmplă acum sub umbrela “Mobile for Good” sunt proiecte în care noi Vodafone finanţăm un ONG pentru a oferi un serviciu pro bono. Sunt gratuite pentru că sunt diverse categorii sociale care beneficiază de ele, însă sustenabilitatea proiectului e unul dintre aspectele care ne preocupă încă de la jurizare. Şi atunci da, există proiecte care deja au înaintat foarte mult, valoarea lor este evidentă şi există deja solicitari de la diverse persoane ca să plătească pentru acele servicii. Este cazul concret al proiectului Controlin, cu diabetul. Există în continuare cazuri sociale care nu îşi pot permite să plătească pentru acele servicii dar sunt, pe de altă parte, şi cazuri care au o situaţie materială şi îşi permit să plătească asistenţa medicală la domiciliu.
CSÎD: Fundaţiile susţin toate aceste servicii?
Angela Galeţa: Da, în momentul în care o fundaţie vine la noi cu un proiect propus spre finanţare, în bugetul respectiv sunt incluse tot felul de costuri: de la resurse umane până la echipamente, dezvoltare de softuri, locaţia pentru call center.
CSÎD: Aveţi şi proiecte pe nutriţie, prevenţie?
Angela Galeţa: Ne dorim mai multe şi în aceste zone. De exemplu, avem proiectul “Special Olympics”. Sportivii care participă la competiţiile “Special Olympics” îşi fac anumite analize medicale înainte de competiţie, altele în ziua competiţiei. Vorbim despre nişte hârtii care până la următoarea competiţie se pierdeau. Acum toate datele sunt într-o bază de date. Şi mai mult de atât, înainte de competiţie sau în perioadele dintre competiţii, se trimit notificări către sportivi ca să-şi facă examinările oftalmologice, stomatologice etc. Rata de răspuns a fost foarte mare, ei au ţinut cont de sms-ul primit şi şi-au făcut controlul. Ne dorim să intrăm mult şi pe zona de prevenţie, noi ne adaptăm în funcţie de proiectele pe care le primim ca să le finanţăm.
CSÎD: Pe zona de oncologie exista proiecte?
Angela Galeţa: Da, anul acesta vom avea un proiect cu asociaţia Little People. Ei vor dezvolta o aplicaţie prin care vor încerca să îi ajute pe copiii şi tinerii internaţi în secţiile de oncologie să înţeleagă mai bine ce li se întâmplă. Vorbim de fapt de o aplicaţie care va explica pe înţelesul tuturor etapele prin care trec, tratamentele medicale pe care le urmează.
Un alt proiect se va lansa în forma unei hărţi a clinicilor, spitalelor din ţară şi din străinatate, specializate pe oncologie sau anumite tipuri de cancer. Aceasta pentru ca, în momentul în care primeşti un diagnostic, să ştii cam încotro să o iei, care sunt opţiunile, care sunt medicii şi clinicile la care poţi merge. Cu Fundatia Hospice Casa Speranţei, avem un proiect care se numeste MobiHope. E un proiect care a avut doua componente: pe de-o parte, facilitează accesul celor care lucrează în Fundaţia Hospice la toate informaţiile, adică o bază de date comună şi pe de altă parte, asigură accesul pacientului la medic.
CSÎD: Ca o concluzie, se elimină foarte mult din stres şi se câştigă timp.
Angela Galeţa: Da, exact. Până la urmă, e vorba şi de bani şi de timp, economisiţi şi pentru pacient şi pentru medic.