Insuficiența cardiacă este principalul motiv de spitalizare la persoanele de peste 65 ani, însă nu este la fel de cunoscută printre români precum cancerul și diabetul, deși bolile cardiovasculare sunt principala cauză de mortalitate în România. Mai mult, populația subestimează riscul de a face insuficiență cardiacă, estimându-l la 1 din 10, în loc de 1 din 5 cum este în realitate.
Insuficiența cardiacă necesită un management eficient al bolii care să permită intervenția în stadii cât mai eficiente. În realitate, în România, cadrul de reglementare pune accentul mai degrabă pe tratamentul pacienților cu un stadiu avansat de boală și nu pe prevenție sau diagnostic precoce.
Acest management al bolii presupune, în afară de o comunicare bună cu medicii (cardiologul și medicul de familie), un control periodic, o monitorizare atentă a agravării simptomelor și un tratament bine pus la punct. În plus, un stil de viață sănătos adaptat diagnosticului. Există mici ajustări care pot transforma viața pacienților cu insuficiență cardiacă. De la o dietă adaptată bolii, la exerciții ușoare, dar și renunțarea la anumite vicii ce pot agrava boala.
Insuficiența cardiacă este un diagnostic pentru care este nevoie de un regim alimentar sănătos care pune accent pe fructe și legume, cereale integrale, produse lactate cu conținut scăzut de grăsimi, carne slabă și pește, nuci, leguminoase. Specialiștii recomandă limitarea grăsimilor saturate, a grăsimilor trans, a alimentelor sărate, a cărnii roșii, a dulciurilor și a băuturilor carbogazoase îndulcite cu zahăr.
Sedentarismul este unul dintre inamicii bolilor cardiovasculare. De aceea, orice stil de viață sănătos trebuie să includă mișcare. Însă, în cazul bolnavilor de insuficiență cardiacă, exercițiile trebuie adaptate stării de sănătate a pacientului. De aceea, înaintea începerii oricărei rutine de exerciții, e nevoie ca acesta să fie discutat cu medicul cardiolog și medicul de familie.
Este evident că fumatul dăunează grav bolnavilor cu insuficiență cardiacă, de aceea numărul țigărilor ar trebui diminuat. Sunt medici care recomandă eliminarea totală a fumatului. La fel, și cantitatea de alcool trebuie discutată cu medicul curant, pentru că, în anumite cazuri, alcoolul trebui și el redus drastic sau, chiar, eliminat în totalitate. Și în cazul cofeinei (care se află în cafea, ceai, băuturi răcoritoare, ciocolată și câteva nuci), evitarea sau limitarea sunt importante în cazul pacienților cu insuficiență cardiacă. Cofeina stimulează sistemul nervos central, eliberează acizi grași liberi din țesutul adipos (gras) și poate afecta rinichii, crescând cantitatea de urină, ceea ce poate duce la deshidratare. Faptul că aportul ridicat de cofeină crește riscul bolilor coronariene este încă în studiu. Totuși, specialiștii în sănătatea inimii recomandă să nu consumi mai mult de o ceașcă sau două de cafea. Dar numai dacă ai permisiunea medicului curant.
Pacienții cu insuficiență cardiacă au nevoie de o viață liniștită! Specialiștii recomandă un timp special în care să bolnavii să aibă activități care să îi liniștească: să respire adânc, să se gândească la lucruri, experiențe sau amintiri care le induc starea de liniște și care le fac plăcere. Pacienții pot încerca și meditația ghidată, exerciții de respirație sau yoga.
Un somn odihnitor este unul dintre pilonii unui stil de viață sănătos. Pentru acest lucru, e nevoie să se evite cinele copioase, discuțiile în contradictoriu și privitul în telefon sau la TV înainte de culcare. Dacă v-ați trezit vreodată cu un sforăit brusc – sau dacă partenerul v-a rugat să vă întoarceți în timpul somnului din cauza sforăitului – este posibil să fiți afectat de apneea de somn, care este asociată cu tensiune arterială crescută, aritmie, accident vascular cerebral și insuficiență cardiacă. Vorbiți cu medicul dumneavoastră despre aceste aspecte.
Pe lângă stilul de viață sănătos, controlul periodic și monitorizarea atentă a agravării simptomelor ar trebui să fie o constantă în viața pacientului cu insuficiență cardiacă. Astfel, dacă merge frecvent la control și supune atenției medicului anumite schimbări ale simptomelor, se poate reduce simțitor riscul de spitalizare. Pentru că agravarea stării de sănătate duce la o spitalizare. Și orice internare poate scădea durata de viață a celui ce suferă de insuficiență cardiacă.