Scaune apoase: cauze, simptome, tipul de dietă indicat

Diareea este definită prin prezenţa a mai mult de trei scaune apoase sau de consistenţă scazută pe zi. Aproape toata lumea experimenteză un episod diareic de-a lungul vieţii, existând o medie de circa 4 episoade pe an. Deşi în majoritatea cazurilor se remit spontan în cateva zile, este important să ştim când trebuie să mergem la medic. Diareea poate fi de tip acut (durează pâna în 14 zile) sau cronic (peste 14 zile).

Medicul gastroenterolog Adelina Popescu explică pentru CSID de ce apar scaunele apoase, cum se manifestă şi când e necesar tratamentul.

Cauzele diareei pot fi infecţioase şi non-infecţioase. Cele infecţioase se împart în:

Recomandări

Probioticele ţin la distanţă diareea în vacanţa de vară!

3 alimente care combat diareea după mesele bogate în grăsimi

• Virale – se pot manifesta prin scaune apoase, febră, vărsaturi, dureri abdominale.  De obicei, simptomele se ameliorează în 48 ore.
• Bacteriene – scaune de consistenţă scazută, cu miros neplacut, febră înaltă, durere abdominală; În majoritatea situaţiilor se intervine cu tratament antibiotic.
• Parazitare – apar tulburări de tranzit, cu malabsorbţii alimentare şi deficite vitaminice, uneori cu vizualizarea paraziţilor în scaun.

Cauze non-infecţioase:

• Consumul de antibiotice produce tulburări la nivelul florei microbiene colonice şi poate determina apariţia scaunelor diareice în timpul antibioterapiei. Preparatele farmaceutice de tipul probioticelor pot ameliora sau chiar preveni acest tip de diaree.
• Indusă medicamentos. Există o categorie de medicamente care accelerează tranzitul intestinal şi cresc secreţia de lichide la nivel intestinal (prokinetice, săruri de magneziu, laxative, colchicina).
• Intoleranţe alimentare: intoleranţa la lactoză, gluten etc. După consumul anumitor alimente, unele persoane pot avea simptome precum diaree, dureri abdominale, balonare. Există teste specifice pentru diagnosticul majorităţii intoleranţelor alimentare.
• Boli inflamatorii intestinale: colita ulcerativă, boala Crohn. Sunt încadrate ca fiind sindroame diareice de tip cronic, însă la debut se pot manifesta prin diaree, sânge în scaun, dureri abdominale, febră. Sunt boli care necesită evaluare complexă şi tratament de lungă durată.
• Sindromul de intestin iritabil cu predominanta diareei. Este o tulburare funcţională a cărei cauză nu este pe deplin cunoscută şi constă în apariţia episoadelor diareice însoţite de dureri abdominale, cu debut frecvent în situaţii de stres şi alimentaţie neadecvată. Tratamentul este simptomatic.
• Hipertiroidie. În cazul excesului de hormoni tiroidieni, tranzitul intestinal se accelerează şi poate apărea diareea.

Diareea acută poate fi însoţită de durere abdominală difuză, febră, vărsături, stare generală alterată şi, în situaţia formelor severe, apare deshidratarea, cu complicaţiile adiacente (insuficienţa renală acută, tulburări electrolitice, acidoza metabolică etc). Prin examinarea atentă a pacientului se identifică gravitatea afecţiunii.

Testele de laborator în sindromul diareic acut se folosesc în formele moderat-severe şi constau în: analize uzuale de sânge care evaluează funcţia generală a organismului şi inflamaţia biologică; analize din scaun – coproculturi, examen coproparazitologic; analize specifice pentru testarea intoleranţelor alimentare când se suspicionează o astfel de cauză.

Există o serie de măsuri ce trebuie respectate în sindromul diareic:

• Consum crescut de lichide. În formele uşoare şi moderate se beau lichide în plus, cu conţinut de săruri şi zahăr, pentru o evaluare sumară a hidratarii se poate analiza culoarea şi frecvenţa urinării. Dacă apare urina închisă la culoare, ar trebui consumate mai multe lichide. În formele severe de diaree este necesară hidratarea parenterală, prin administrarea intravenoasă a unor soluţii de rehidratare.
•  Dieta.  Se recomandă consumul alimentelor fără rezidii (proteine animale de orice tip, zahăr, glucoză, untdelemn, pâine albă, paste, orez ). Se evită dieta cu rezidii (legume, leguminoase, fructe, crudităţi de orice tip). Este important să nu se consume lapte dulce şi derivate, care, în timpul episodelor diareice acute, se pot asocia intoleranţei secundare la lapte pe perioade nedeterminate.

Când trebuie evitate pastilele?

Tratamentul antidiareic cu medicamente care reduc motilitatea intestinală este util în reducerea simptomatologiei, a numărului de scaune, a durerilor abdominale, însă trebuie evitat în situaţia apariţiei febrei de peste 38 grade C şi a sângelui în scaune. Astfel de medicamente utilizate sunt: loperamidul, tinctura de opiu, codeina. Antibioterapia empirică se foloseşte în formele moderate şi severe de diaree, când bănuim sau identificăm un germene cu risc.

Cele mai multe episoade de diaree acută infecţioasă sunt autolimitate şi nu necesită antibioterapie empirică. Probioticele, un alt tip de medicamente utilizat în sindroamele diareice, dar nu numai, conţin tulpini de bacterii care ajută la repopularea intestinului cu flora intestinală normală. Se utilizează specii de Saccharomyces, Lactobacillus şi Enterococcus.

Persoanele cu sindrom diareic infecţios trebuie să îşi ia măsuri de prevenire a răspândirii infecţiei în cadrul familiei, prietenilor sau colegilor, fiind considerat contagios pe toată durata persistenţei diareei. Microorganismele determinante se transmit pe cale orală, prin mâini nespălate. Astfel, o igienă riguroasă a mâinilor şi unghiilor şi evitarea temporară a colectivităţii pot preveni răspândirea bolii.

Când trebuie să cerem ajutorul unui specialist?

• Când apar semne şi simptome de deshidratare severă: astenie, oboseală, senzaţie de gură sau limbă uscată, sete, crampe musculare, urină închisă la culoare, somnolenţă, confuzie.
• Scaune numeroase cu sânge şi mucus.
• Temperatura peste 38.5 grade C.
• Prezenţa a peste şase scaune neformate pe zi, cu persistenţă de peste 48 ore.
• Durere abdominală severă.