Scleroza multiplă – semne ce trebuie să te îngrijoreze

”Tabloul clinic al sclerozei multiple este compus din simptome extrem de variate, ușoare sau severe, de scurtă sau de lungă durată. Sistemul nervos central poate fi afectat la orice nivel (emisfere cerebrale, cerebel – creierul mic, trunchi cerebral, nervi cranieni, măduva spinării)” explică dr. Irene Davidescu, medic neurolog. Pentru că semnele și simptomele apar și dispar, scleroza multiplă este o boală greu de diagnosticat. Am aflat mai multe detalii chiar de la medicul neurolog.

CSÎD: Cum poate debuta scleroza multiplă?

Dr. Irene Davidescu: Simptomele, care la început apar și dispar total apoi doar parțial, vor fi dictate de sediul leziunilor inflamatorii și demielinizante pentru formele de scleroză multiplă incipiente sau active, reprezentând recăderi ale bolii, numite pusee sau atacuri. Leziunile neurodegenerative secundare pierderilor axonale prezente în formele progresive, vor fi responsabile de simptome cu caracter permanent.

Recomandări

Oamenii ar trebui să limiteze ascultatul de muzică la o oră pe zi!

Scleroza multiplă ar putea fi provocată de virusul comun al sărutului

CSÎD: Ce simptome și semne apar de obiecei în cazul pacienților cu scleroză multiplă?

Dr. Irene Davidescu:  anomalii motorii (deficit motor de tip piramidal)

anomalii senzitive (tremor, furnicături, arsuri, amorţeală, ameţeală, spasticitate, dureri, slăbiciune, oboseală extremă)

anomalii vizuale (durere la mişcarea ochilor, vedere dublă, pierderea monoculară a vederii ochilor, nevrita optică)

anomalii cerebeloase (ataxie, încoordonare, tremor cerebelos, dizartrie cerebeloasă)

anomalii cognitive (tulburări de vorbire, atenţie, percepţie)

tulburări de natură sexuală

tulburări la nivelul funcţiei intestinale

tulburări urinare

tulburări emoționale

depresie

tulburări de personalitate (labilitate).

Nu este ușor de diagnosticat boala cu o mie de fețe – scleroza multiplă

CSÎD: Cum se diagnostichează acestă boală?

Dr. Irene Davidescu:  Diagnosticul de SM este unul clinic, susținut și confirmat de investigații imagistice (RMN), electrofiziologice (potențiale evocate vizuale, auditive, somestezice), biologice (analize de sânge necesare mai ales pentru diagnosticul diferențial și analiza LCR).

Se iau în considerare modificările clinice și imagistice care să confirme diseminarea în timp (evoluția pe parcursul lunilor/anilor) și în spațiu a leziunilor caracteristice (afectarea diferitelor niveluri ale sistemului nervos central – emisfere cerebrale, trunchi cerebral, nervi cranieni, cerebel, măduva spinării). Diagnosticul poate fi suspicionat de medicul de familie sau de un medic de altă specialitate, care trebuie să îndrume pacientul la medicul neurolog care va fi cel care va stabili diagnosticul final.