Secrețiile nazale, mai precis culoarea și textura acestora, pot oferi anumite indicii despre starea de sănătate, dar și despre mediul în care trăim. În multe cazuri, secrețiile nazale sunt cauzate de infecții virale sau alergii, rareori de infecții bacteriene sau fungice.
La fel ca în cazul scaunului, și culoarea mucozităților este un indicator de care e bine să ții cont. Chiar dacă nu ai studii medicale, în acest articol vei învăța cum să depistezi semnele unei probleme de sănătate analizând culoarea secrețiilor nazale. Astfel vei ști când nu e cazul să îți faci griji, dar și când e indicat să te adresezi medicului pentru investigații amănunțite.
Secrețiile nazale pot fi transparente, verzui, roz, roșii, maro sau chiar negre. Acestea au rolul de a-ți proteja mucoasa nasului și sinusurile de praf, bacterii și alte substanțe din mediu care pot fi nocive, cum este fumul de țigară, de exemplu.
În unele situații, culoarea secrețiilor nazale poate semnala o răceală, dar alteori poate ridica suspiciunea unei alergii sau a altei afecțiuni mai grave.
Iată mai jos un ghid privind culoarea mucozităților și afecțiunile asociate.
Sunt normale, se produc zilnic și nu înseamnă boală. Acest tip de mucus este compus din apă, proteine, anticorpi și săruri și este produs în cantități mai mari decât putem vedea cu ochiul liber. Deși sună scârbos, mare parte din aceste secreții nazale transparente ajunge în stomac, unde sunt dizolvate de sucul gastric.
Există însă și situații în care secrețiile nazale transparente, abundente pot semnala rinita alergică (febra fânului), o alergie cauzată de obicei de polen, blana animalelor sau praf.
Alte simptome care pot însoți secrețiile nazale transparente în rinita alergică sunt: lăcrimarea excesivă a ochilor, înroșirea ochilor, strănutul frecvent, tusea, mâncărimile la nivelul nasului, gâtului sau în cerul gurii, oboseala și cearcănele de culoare violacee.
Unele gravide pot avea rinită nonalergică marcată de secreții nazale transparente din cauza modificărilor hormonale, în special în săptămânile 13-21, dar simptomele dispar de la sine la câteva zile după naștere.
Apoi, mai există o situație rar întâlnită în care secrețiile nazale foarte apoase, transparente pot semnala o pierdere de lichid cefalorahidian, cum se întâmplă, de exemplu, în cazul hidrocefalitei, o urgență medicală.
Alte simptome particulare acestei situații sunt: greața, vărsăturile, gâtul înțepenit, sensibilitatea la lumină sau sunete și durerea de cap accentuată în anumite poziții (este resimțită mai puternic în ortostatism – poziția verticală).
Pot semnala congestie nazală, adică inflamație la nivelul mucoasei nasului, și apar frecvent în viroze. Acest mucus este mai puțin lichid și are o textură ușor lipicioasă.
Nu sunt însă motive de îngrijorare – culoarea mucozităților, albă în acest caz, nu semnalează o problemă gravă, ci, adeseori, o banală răceală.
Alte simptome pe care le poți avea în cazul răcelii sunt: durerile în gât, tusea, strănutul, febră ușoară (între 37 și 38 de grade Celsius), dureri musculare și de cap de intensitate ușoară.
Chiar dacă încep să ridice semne de îngrijorare, astfel de secreții nazale nu înseamnă o suprainfecție bacteriană, ci mai degrabă „o luptă locală” a neutrofilelor care apără organismul.
Odată „căzute la datorie”, numărul neutrofilelor crește în mucoasa nazală și asta conferă secrețiilor nazale culoarea galben-ocru.
Deja în acest caz se aprinde beculețul de alarmă pentru multă lume, dar nu e cazul (încă). Secrețiile nazale de culoare verde și foarte lipicioase nu înseamnă obligatoriu infecție bacteriană, ci o cantitate mai mare de celule care „mor pe câmpul de luptă” din nas.
Dacă, totuși, secrețiile nazale verzi persistă mai mult de 12 zile și sunt însoțite de febră, dureri puternice de cap sau greață, ar fi bine să stabilești o vizită la medicul de familie, pentru că ar putea fi vorba și despre o infecție bacteriană a sinusurilor, caz în care poate fi necesar tratamentul cu antibiotice.
Acestea semnalează faptul că există o mică sângerare în interiorul nasului. Această hemoragie poate fi cauzată inclusiv de scobitul agresiv în nas, dar uneori și de modificările hormonale în sarcină care cresc presiunea sângelui sau determină congestie nazală.
Dacă un copil are hemoragie nazală, mai ales dacă are sub 2 ani, prezintă dificultăți de respirație sau elimină mult sânge (mai mult de o linguriță) ori sângerează mai mult de 30 de minute, sunați rapid la medicul pediatru și stabiliți o consultație pentru a vedea care este cauza.
Abia acum e cazul să citești cu băgare de seamă, pentru că mucozitățile de culoare gri sau neagră pot ascunde, în unele situații, infecții fungice destul de serioase.
Secrețiile de culoare închisă apar de regulă la fumătorii „de cursă lungă”, la persoanele care trăiesc într-un mediu poluat (și fumatul pasiv intră în această cateogorie), la cele imunocompromise, deci care au sistemul imunitar foarte slăbit, ca urmare a unor tratamente (radio sau/și chimioterapie), în cazul existenței unor boli cu etiologie fungică, ce-i drept, mai rar întâlnite.
Printre aceste boli amintim micetomul, rinosinuzita fungică, sinuzita cronică indolentă și sinuzita fulminantă.