Cancerul pulmonar ucide mii de români. Care sunt semnalele de alarmă și factorii de risc, în afară de fumat?

La nivel global, cancerul pulmonar este al doilea cel mai frecvent tip de cancer, dar continuă să fie principala cauză de mortalitate prin cancer atât la femei, cât și la bărbați. Anul trecut, potrivit datelor Institutului Național de Statistică, aproape 50.000 de români au murit de cancer, iar 20% din aceste decese au fost cauzate de cancerul de plămâni. Adică 10.000 de vieți pierdute.

În cancerul pulmonar, simptomele apar tardiv, de aceea există o rată ridicată a mortalității prin cancer pulmonar. Mai mult de 75% din cancerele bronho-pulmonare sunt diagnosticate într-un stadiu local avansat sau metastatic.

Cancerul pulmonar este greu de detectat și nu cauzează simptome în stadiile incipiente. Simptomele apar doar atunci când sunt afectate organele centrale (bronhiile sau elementele vasculare), periferice (peretele toracic) sau când avem metastaze.

Recomandări

La cât timp după ce te lași de fumat se curăță plămânii de tutun

Tusea fumătorului: cum se manifestă și când poate semnala cancerul de plămâni?

Semnele cancerului de plămâni

CSÎD: Care sunt principalele semne ce ne-ar putea sugera existența cancerului pulmonar și care trebuie să ne determine să mergem la medic?

Dr. Eddan Athir: Simptomatologia diferă în funcție de tipul celular, localizarea și extinderea cancerului.

Semnele de alarmă care trebuie să ne determine să mergem la medic au fost sintetizate prin acronimul englezesc BREATHE:

• B – Blood: tuse cu sânge;
• R – Reccurent: infecții respiratorii recurente;
• E – Enduring: tuse persistentă, care nu mai trece;
• A – Ache: durere în piept, spate și umeri;
• T – Trouble breathing: dificultate în respirație;
• H – Hoarseness: răgușeală;
• E – Exhaustion: epuizare, slăbiciune sau pierderea poftei de mâncare.

Factori de risc asociați cu cancerul pulmonar

CSÎD: Care sunt principalii factori de risc ai cancerului pulmonar?

Dr. Eddan Athir: Fumatul activ reprezintă principalul factor de risc, fiind responsabil de aproximativ 90% din totalul cancerelor pulmonare. Însă nu trebuie ignorat nici fumatul pasiv, care crește riscul de a dezvolta neoplasm pulmonar cu 30% față de un non-fumător.

Riscul de a dezvolta cancer pulmonar variază cu vârsta de la care s-a început fumatul, perioada de timp în care s-a fumat și numărul de țigări fumate (intensitatea fumatului).

De asemenea, diverși factori de mediu precum azbestul, radonul, diverse metale (arsenic, crom sau nichel), radiațiile ionizante și hidrocarburile aromatice policiclice au fost asociați cu un risc crescut de a dezvolta cancer pulmonar.

Radioterapia indicată în scopul tratării altor malignități a fost asociată cu un risc crescut de a dezvolta cancer secundar pulmonar. Acest risc a fost demonstrat la pacienții cu limfom Hodgkin sau cu cancer mamar.

Alti factori de risc posibili pentru cancerul pulmonar pot fi: afecțiunile pulmonare preexistente (fibroza pulmonară, BPOC, azbestoza benignă), infecția HIV, factorii genetici și dieta săracă în legume verzi sau crucifere.

Fibroza pulmonară, o consecință a aromelor din țigări

CSÎD: Ce ne puteți spune despre aromele din țigări, se cunoaște impactul lor asupra riscului de cancer pulmonar?

Dr. Eddan Athir: Fumatul de țigări electronice nu este lipsit de riscuri, cu toate că este considerat mai puțin dăunător în comparație cu fumatul de țigări clasice. Lichidul din țigările electronice conține o mare cantitate de nicotină, substanță care încetinește dezvoltarea creierului la fetuși, copii și adolescenți.

De asemenea, conține o multitudine de alte substanțe cu potențial oncogen, precum aldehide, nitrosamine, hidrocarburi aromatice policiclice, dar și diacetil, o substanță folosită ca aromă, care poate determina fibroza pulmonară, o condiție care crește riscul de a dezvolta cancer pulmonar.

Motivul pentru care nefumătorii pot dezvolta cancer pulmonar

CSÎD: Cancerul pulmonar este mai frecvent la bărbați?

Dr. Eddan Athir: Da, cu toate că studii recente relevă o scădere a decalajului bărbați-femei în ratele cancerului pulmonar în ultimii 5 ani, cu o scădere în rândul bărbaților (9,2%), în timp ce se raportează o creștere a ratelor în rândul femeilor (6,0%).

CSÎD: Fumatul este considerat factorul de risc, dar când cineva care nu fumează este diagnosticat cu cancer pulmonar, atunci care poate fi cauza?

Dr. Eddan Athir: În ultimul deceniu au fost descoperite mai multe mutații genetice care au fost asociate în procesul de tumorigeneză al cancerului pulmonar. Printre acestea, regăsim mutația receptorului pentru factorul de creștere (EGFR), translocația Anaplastic Lymphoma Kinase (ALK) sau translocația lui ROS1. Acestea sunt detectate în cadrul adenocarcinoamelor la nefumători sau la fumătorii ocazionali.

Analize care depistează în stadiu incipient cancerul pulmonar

CSÎD: Ce investigații ajută la depistarea problemelor pulmonare? Când sunt recomandate acestea?

Dr. Eddan Athir: Diagnosticul cancerului pulmonar se face în baza anamnezei, examenului clinic și testelor de laborator și imagistice (radiografie pulmonară, CT), completate de biopsia pulmonară care dă diagnosticul de certitudine.

ASCO (Asociația americană de oncologie clinică) recomandă efectuarea screeningului cancerului pulmonar pentru persoanele care fumează  sau care au renunțat la fumat.

Screeningul anual cu o scanare CT cu doze reduse este recomandat persoanelor cu vârsta cuprinsă între 55 și 74 de ani, care au fumat timp de 30 de ani sau mai mult. De asemenea, este recomandat pentru cei cu vârsta cuprinsă între 55 și 74 ani care au renunțat în ultimii 15 ani.

Screeningul CT nu este recomandat persoanelor care au fumat mai puțin de 30 de ani, au mai puțin de 55 de ani sau mai mult de 74 de ani, au renunțat la fumat cu mai mult de 15 ani în urmă sau au o stare gravă care ar putea afecta tratamentul cancerului sau poate scurta viața.

CSÎD: Screeningul pulmonar ajută la reducerea numărului de cazuri diagnosticate în stadiu avansat? Ce ne puteți spune despre rata de supraviețuire a bolii depistate în stadiu incipient?

Dr. Eddan Athir: Da, depistat precoce, rata de supraviețuire la 5 ani poate crește până la 61%, multe dintre tipurile de cancer pulmonar putând fi curabile, dacă sunt identificate într-o etapă de dezvoltare timpurie.

Echipă multidisciplinară în tratamentul cancerului pulmonar

CSÎD: Puteți să ne spuneți ceva despre tratament?

Dr. Eddan Athir: Odată diagnosticat, pacientul cu cancer pulmonar are nevoie de o echipă multidisciplinară, constituită din medici specialiști în pneumologie, imagistică medicală, anestezie și terapie intensivă, chirurgie toracică și oncologie.

Principalele forme de tratament utilizate sunt:

• Intervenția chirurgicală
• Chimioterapia
• Radioterapia
• Imunoterapia
• Terapia țintită

CSÎD: Ce sfaturi aveți pentru cei care ne citesc?

Dr. Eddan Athir: Cel mai important lucru pe care îl poți face pentru a preveni cancerul pulmonar este să nu începi să fumezi sau să renunți la fumat, dacă deja ești fumător. Cu toate că metodele de diagnostic și tratament au evoluat mult în ultimii ani, cancerul pulmonar încă ucide mai mulți oameni decât orice alt tip de cancer.