Dacă suferi de vreo boală de inimă, cu siguranţă ştii ce înseamnă să ai un stil de viaţă sănătos pentru a te bucura de o inimă sănătoasă. Trebuie să ai o alimentaţie corectă, să fii activ în mod regulat, să-ţi menţii greutatea, tensiunea arterială şi glicemia, iar dacă eşti fumător, clar trebuie să renunţi la acest obicei nesănătos. Ceea ce trebuie să ştii este că un somn de calitate şi stresul ţinut sub control sunt doi factori care aduc numeroase beneficii inimii tale.
Când te trezeşti dimineaţa esti fresh şi gata să începi o nouă zi sau foarte morocănoasă şi obosită? Pentru mulţi dintre noi, al doilea scenariu este cel mai comun. În urma unor studii s-a descoperit că numeroase condiţii de sănătate şi medicamente merg mână-n mână cu somnul normal, la fel şi prescripţiile în privinţa medicamentelor destinate să trateze tulburările de somn. Cel mai important însă, este să înveţi ce este de făcut pentru a avea parte de somnul de care ai nevoie, pentru o sănătate optimă şi sigură, iar când vine vorba de somn, există două aspecte pe care trebuie să le luăm în calcul şi care au fost asociate cu riscul apariţiei bolilor de inimă: deprivarea de somn şi apnea de somn.
Deprivarea de somn. În timp, un somn neadecvat sau care nu este de calitate, creşte riscul unui număr mare de probleme de sănătate, inclusiv al problemelor de inimă. Studiile arată cu deprivarea de somn pe termen scurt este asociată cu nivelul crescut al trigliceridelor, a tensiunii, dar şi a colesterolului.
Apneea de somn. Sforăitul puternic face ca respiraţia să se oprească temporar de mai multe ori în timpul nopţii. Peste 83% dintre persoanele care suferă de boli de inimă se confruntă şi cu apnee în timpul somnului. În timpul somnului, ţesutul de pe partea superioară a gurii sau din gât blochează complet căile respiratorii, iar astfel, nivelul de oxigen scade, iar creierul transmite semnale urgente care ne impun să respirăm. În urma acestora, cel care doarme se poate trezi brusc sau poate lua o gură mare de aer. Aceleaşi semnale apar şi atunci când eşti furios sau înspăimântat. Astfel, bătăile inimii sunt mai puternice, iar tensiunea creşte. Dacă de obicei sforăi, mai ales zgomotos, în special când eşti obosit, poţi face o vizită la cabinetul medical pentru un consult.
Stresul, dintre toate situaţiile şi evenimentele cu care te poţi confrunta, joacă un rol important în privinţa simptomenlor cardiovasculare, în special în privinţa riscurilor de atac de cord. Acelaşi lucru se aplică şi în cazul depresiei, anxietăţii, furiei sau izolării sociale. Fiecare dintre aceşti factori cresc şansele de a dezvolta probleme de inimă, mai ales că multe dintre ele sunt dependente unele de celelalte. De exemplu, stresul psihologic duce la anxietate şi depresie care, la rândul lor duc la izolarea socială.
Probabil te întrebi dacă reducerea stresului poate reduce totodată şi şansele apariţiei problemelor de inimă, iar răspunsul studiilor este categoric ”da”. Cercetările arată că stresul constant contribuie în mod biologic la factorii de risc a problemelor de inimă, în timp ce alte studii sugerează că stresul cronic poate duce la probleme în timpul somnului, a alimentaţiei corecte, activităţilor fizice sau dificultăţii e a renunţa la fumat.
Din fericire, poţi învăţa câteva trucuri sănătoase prin care să faci faţă stresului pentru a-ţi îmbunătăţi sănătatea inimii şi calitatea vieţii, iar acestea includ exerciţii de relaxare (exerciţii de respiraţie), activitatea fizică (yoga, mersul pe jos), dar şi relaţiile cu prietenii, colegii de muncă şi membrii familiei.