Sifilisul, boala cu multe feţe. Cum poţi scădea riscul de a contacta afecţiunea şi care sunt căile de transmitere

Sifilisul este o boală cu transmitere sexuală, care atunci când  nu este tratată duce la complicaţii severe. Afecţiunea este cauzată de Treponema pallidum – o bacterie de formă spiralată- Gram-negativă, extrem de mobilă. Sifilisul se transmite prin contact sexual neprotejat, vaginal, oral sau anal, prin transfuzii de sânge sau de la mamă la făt.

Sifilisul are mai multe stadii: primar, secundar, latent şi terţiar. Fiecare stadiu este asociat cu simptome şi semne diferite.

Am aflat de la medicul ginecolog Erna Stoian şi dermatologul Proca Ancuţa care este istoricul bolii, cum evoluează şi care sunt căile de transmitere.

Stadiul primar al sifilisului

Perioada de incubaţie a infecţiei, de la momentul infectării pâna la apariţia primelor simptome, este cuprinsă între 3 şi 90 de zile, iar perioada medie este de 21 de zile.

În primul stadiu al bolii poate fi observată o ulceraţie la locul de intrare al infecţiei. Este rotundă, nedureroasă, cu diametrul între 3 mm şi 3 cm. Localizarea cea mai frecventă la femei este în zona cervixului şi la bărbaţii heretosexuali la nivelul penisului. Nefiind dureroasă, ulceraţia poate trece neobservată. Ea are o evoluţie limitată şi se vindecă în 3-6 săptămâni, indiferent dacă boala este tratată sau nu. Chiar dacă ulceraţia s-a vindecat,  tratamentul este necesar.

Stadiul secundar

Manifestările din timpul stadiului secundar constau în erupţii cutanate şi ulceraţii ale mucoaselor.  De obicei sunt bucale, vaginale sau anale. Erupţia cutanată apare fie în timpul vindecării ulceraţiei primare, fie la câteva săptămâni după. În general, poate fi identificată după acele pete roşii sau maronii de la nivelul palmelor sau talpilor, fără prurit. 

Pot exista însă şi alte simptome: ca febră, inflamarea ganglionilor limfatici, dureri de gât, căderea părului, dureri de cap, scădere în greutate, slăbiciune musculară şi oboseală. Aceste simptome din stadiul secundar dispar fara tratament, dar infecţia progresează către stadiul latent sau chiar terţiar. Perioada de sifilis secundar poate dura 2-3 ani în lipsa unui tratament.

Stadiul latent debutează odată cu dispariţia simptomelor primare şi secundare. În absenţa tratamentului, persoana infectată va continua să aibă sifilis în organism, chiar şi zeci de ani, dar fără să prezinte simptome.

Stadiul terţiar

Sifilisul terţiar poate apărea la 10-30 de ani de la infecţia iniţială, distruge numeroase organe, ca inima, creierul, dar şi sistemul nervos, şi duce la deces. Sifilisul terţiar nu mai este infecţios şi cunoaşte trei forme: sifilis gomatos, neurosifilis tardiv şi sifilis cardiovascular.

Sifilisul gomatos se manifestă prin formarea unor gome ce arată ca nişte umflături moi, cu aspect de tumoare. Acestea afectează de obicei pielea, oasele şi ficatul, dar pot apărea oriunde.

Neurosifilisul este o infecţie ce afectează sistemul nervos central, poate fi asimptomatic sau poate debuta sub forma unei  meningite sifilitice, sau sub forma sifilisului meningovascular, pareza generală. Se asociză cu probleme de echilibru şi dureri străpungătoare în extremităţi.

Sifilisul cardiovascular se manifestă cel mai frecvent cu aortita sifilitică, ce poate duce la anevrism.

Neurosifilisul sau Sifilisul Ocular

Netratat, sifilisul se poate răspândi la creier şi la sistemul nervos central sau la ochi. Acest lucru se poate intampla în oricare stadiu al bolii.

Simptomele neurosifilisului includ:

• Dureri severe de cap
• Paralizie
•  Dificultatea coordonării
• Amorţeală
• Demenţă

Simptome sifilisului ocular includ scăderea acuităţii vizuale şi chiar orbire.

Sifilisul congenital

Dacă eşti însărcinată şi ai sifilis, poţi transmite infecţia fătului. Infecţia cu sifilis în sarcină poate duce la naştere prematură, copilul poate avea o greutate mică sau se poate naşte mort. Testarea pentru sifilis este obligatorie în sarcină. Daca testul este pozitiv, trebuie să începi tratamentul imediat.

Un nou născut infectat poate să nu aibă niciun simptom sau poate să prezinte leziuni bucale şi cutanate. Dacă nu este tratat, problemele vor apărea după câteva săptămâni.

Simptomele sifilisului congenital:

• scurgeri de secreţii din cavitatea nazală
• erupţie contagioasă, apare frecvent la nivelul palmelor
• anemie
• pneumonie
• mărirea ficatului şi splinei
•  inflamarea ganglionilor limfatici
• retard în creştere şi dezvoltare

Cum se transmite

Sifilisul se transmite de la un partener infectat la altul, prin contact vaginal, anal sau oral sau prin transfuzii cu sânge infectat. De asemenea, infecţia se poate transmite de la mamă la făt.  Dacă ai sifilis şi nu eşti tratat, poţi transmite infecţia, chiar dacă nu ai simptome.

Cum poţi scădea riscul de a contacta sifilis

Singura metoda de prevenţie a bolilor cu transmitere sexuală este abstinenţa.

Dacă ai activitate sexuală, pentru a scădea riscurile este bine:

• Să ai o relaţie monogamă cu un partener testat, care nu este infectat.
• Să foloseşti prezervativ la fiecare contact sexual. Folosirea prezervativului previne transmiterea în urma contactului cu ulceraţia. Cu toate astea, ulceraţia se poate afla în zone neacoperite de prezervativ, aşa că infecţia se poate transmite.

Diagnosticul se pune cu ajutorul testelor de sânge. De asemenea, se poate pune şi prin testarea fluidelor din ulceraţii.

Tratamentul sifilisului

Dacă nu este tratat la timp, sifilisul poate duce la complicaţii grave, chiar la moarte. Tratamentul cu antibiotice este eficient în majoritatea stadiilor, dar nu este eficient în cazul complicaţiilor apărute. După efectuarea tratamentului, trebuie repetate testele pentru a confirma succesul acestuia şi îndepărtarea infecţiei. Toţi partenerii sexuali ai unei persoane infectate trebuie testaţi şi trataţi la rândul lor.

Dacă ai făcut tratament şi te-ai vindecat, trebuie să ştii că nu eşti protejat şi pe viitor, aşa că te poţi molipsi oricând de la un partener infectat.

Tratamentul trebuie urmat exact cum a fost prescris de medicul specialist, iar testările repetate sunt esenţiale.