„Sindromul fundului mort” sau amnezia fesieră, boala neobișnuită care afectează persoanele care lucrează la birou

Sindromul fundului mort, cunoscut și ca amnezia fesieră sau sindromul „dead butt” este cât se poate de real și afectează o mulțime de oameni.
  • Publicat:
„Sindromul fundului mort” sau amnezia fesieră, boala neobișnuită care afectează persoanele care lucrează la birou
„Sindromul fundului mort” sau amnezia fesieră, boala neobișnuită care afectează persoanele care lucrează la birou

Probabil când ai văzut titlul ai râs, dar află că sindromul fundului mort, cunoscut și ca amnezia fesieră sau sindromul „dead butt” este cât se poate de real și poate duce la probleme serioase pe viitor. Termenul în sine este la modă, dar diagnosticul, problemele, efectele secundate și riscurile asociate acestui sindrom sunt reale și există de câțiva ani sau poate chiar mai mult.

Ce este sindromul fundului mort sau amnezia fesieră?

Diagnosticul oficial este tendinoza gluteului mediu și se referă la slăbiciune semnificativă într-unul dintre mușchii gluteali, în special gluteul mediu, situat pe lateral. Acest sindrom se agravează progresiv în rândul populației și, deși este comun la sportivi, poate apărea și în rândul populației sedentare sau la persoanele care stau la birou câteva ore bune pe zi.

Sindromul fundului mort sau amnezia fesieră poate fi cauzată de o ergonomie deficitară, mai ales că persoanele care lucrează de acasă ar putea avea un mediu mai puțin ergonomic decât la birou. Statul cu spatele arcuit sau cocoșat la birou poate pune presiune semnificativă asupra mușchilor fesieri profunzi, precum și asupra zonei lombare.

Sindromul fundului mort: semne și simptome

Când pui presiune pe gluteul maxim și mediu, acești mușchi încep să se dezactiveze și să nu mai funcționeze la fel de bine.

Primul semn al unei probleme este o durere ușoară în acea zonă. Apoi, vei observa mai multă durere la activitate, trecerea de la stat jos la stat în picioare va dura câteva secunde. Gândește-te la asta ca și cum ai încălzi un motor. Nu poți pur și simplu să te ridici și să începi să mergi. Simți că trebuie să aștepți câteva secunde, să îți găsești echilibrul pe podea înainte să începi să mergi.

Aceste dureri și disconforturi inițiale pot duce la probleme grave în timp. Începi să te confrunți cu dureri de genunchi, de exemplu. Urcatul scărilor poate începe să doară și poți dezvolta sindromul fesier profund, în care atașamentul tendonului de ischiogambieri începe să se destrame și să se deterioreze. De fapt, poate duce la simptome în care nervul sciatic începe să joace un rol. Și odată ce acesta se slăbește, lucrurile se înrăutățesc.

Riscuri și complicații

Afecțiunea poate progresa până la dureri lombare, unde se pune stres pe discurile vertebrale, ceea ce poate duce la hernii. Dacă nu tratezi această problemă devreme, poate provoca daune ireversibile pe termen lung.

Vestea bună este că aceasta este o problemă complet reversibilă, dacă acorzi atenție semnelor de avertizare timpurii.

Cum să-ți activezi mușchii fesieri

Există o întreagă gamă de exerciții terapeutice care pot activa mușchii gluteali. Chiar și la locul de muncă, poți începe să tratezi acest lucru. Este important să iei mai multe pauze, să te ridici la fiecare 30 de minute pentru o scurtă plimbare, să te ridici și să te întinzi, activând astfel mușchiul. Când stai trei sau patru ore în fața unui calculator, îți faci un deserviciu.

Setează o alarmă la fiecare 30 de minute, ridică-te și întinde-te la fiecare oră, fă o scurtă plimbare de trei până la cinci minute. Aceste activități permit mușchiului să răspundă și să devină mai puternic.

Foto: shutterstock

Urmărește CSID.ro pe Google News
Alexandra Necșoiu - Web-Editor
ALEXANDRA NECŞOIU, Web-Editor, [email protected] Este absolventă a Facultăţii de Jurnalism şi Ştiinţele Comunicării şi deţine o diplomă de master în Producţie Multimedia şi Audio-Video. Iubeşte să scrie şi nu se vede făcând altceva, acesta fiind visul ei încă de pe băncile ...
citește mai mult
Recomandare video
Totul despre colonoscopie. Dr. Oana Dolofan: „Nu orice pacient poate face colonoscopie”