Boala Alzheimer este incapacitate funcțională persistentă, prin uitarea sarcinilor, practicilor uzuale și limbajului verbal – și de aici vine caracterizarea sa ca afectare neurocognitivă. Am stat de vorbă cu medicul psihiatru, licențiat și în Statele Unite ale Americii, Octavian Magazin despre diagnosticul bolii Alzheimer, speranța de viață dar și despre anumiți factori care ar putea duce la declanșarea afecțiunii neurodegenerative.
CSÎD: Este adevărat că persoanele care au trăit mulți ani singure au un risc mai mare de a dezvolta tulburări de memorie și inclusiv Alzheimer?
Dr. Octavian Magazin: Da, este adevărat. Totuși să nu uităm că există numeroși oameni de știință, artiști, oameni religioși, dizidenți care își consumă o mare parte a existenței fiind singuri și, cu toate acestea, mulți dintre ei au ajuns un etalon al cunoașterii umane. Problema nu este singuratea fizică, ci singuratea toxică.
CSÎD: Puteți să exemplificați ce înseamnă singurătate toxică?
Dr. Octavian Magazin: Aceasta poate fi indusă de afectivitatea deturnată de ideații paranoide și alte ideații delirante, de conjuncturi de mediu social nefaste, dar asumate fără responsabilitate, stiluri de viață dezordonate – și aici aș mai mentiona disfuncționalitatea cognitivă care apare în alte două boli: mania și depresia (maniacalul nu se poate concentra pe un subiect având fugă de idei, iar depresivul pur și simplu nu are nicio motivație să gândească sau să nască vreo idee).
CSÎD: Care este speranța de viață a unui pacient cu Alzheimer?
Dr. Octavian Magazin: Speranța de viață a unui pacient cu Alzheimer este cam de 8 – 10 ani de la debutul afecțiunii, dacă boala a fost diagnosticată în formă ușoară și pacientul beneficiază de tratament.
CSÎD: Cum se stabilește diagnosticul pentru Alzheimer?
Dr. Octavian Magazin: Pe scurt, pentru stabilirea diagnosticului în boala Alzheimer, trebuie efectuate analize pe două paliere importante: analiza funcției cognitive, prin scale de intervievare specifice și examen de explorare imagistică, prin CT cerebral.