Luna octombrie este luna roz. Sau luna de conștientizare a ceea ce reprezintă cancerul de sân, motiv pentru care în tot acest timp s-au demarat campanii de conștientizare privind depistarea precoce, tratamentul, dar și prevenirea acestei boli grave. Am stat de vorbă cu doamna Sînziana Maioreanu, CEO al Aegon România despre educația femeilor din România în privința importanței screeningului, având în vedere că anual, 10.000 de femei sunt diagnosticate cu tumori maligne.
CSID: Anual, în România, 10.000 de femei sunt diagnosticate cu tumori maligne la nivelul sânilor. Cum convingem 10.000 de femei să meargă la controalele de rutină, în 2020?
Sînziana Maioreanu: De la întrebarea aceasta am plecat și noi, atunci când am gândit campania #10.000DePrietene: cum să tragi un semnal de alarmă, care să producă reacții, să sensibilizeze și să convingă femeile să meargă la controale de rutină. Cred că informarea este, în continuare, cea mai bună metodă, și nu doar prezentarea unor statistici și a unor recomandări medicale, ci și povestea unor femei care s-au luptat cu această boală sau care au pierdut pe cineva drag din cauza ei. Cancerul mamar poate fi vindecat în 98% dintre cazuri, dacă este depistat în faze incipiente, de aceea cred că trebuie să facem tot ce ține de noi, pentru a schimba aceste statistici care plasează România cu 25% peste media europeană ca număr de cazuri depistate anual. Lucrurile nu trebuie să rămână așa, iar demersul #10.000DePrietene este în primul un rând un îndemn la luptă: luptă pentru sănătatea noastră, dar și a femeilor dragi, precum și la unitate. Femeile trebuie să știe că nu sunt singure, că sunt înțelese și sprijinite. Așa ne-a venit ideea de a pregăti un ghid de informare, care este promovat online de toate femeile care s-au implicat în campanie și care sperăm că va fi distribuit de cât mai multe persoane.
CSID: Ce înseamnă pentru dumneavoastră campania #10.000DePrietene?
Sînziana Maioreanu: #10.000DePrietene este răspunsul nostru la datele oficiale, care arată că mult prea multe românce se îmbolnăvesc și sunt diagnosticate mai târziu decât s-ar fi putut dacă mergeau la controale periodice. Dincolo de statistici și studii, se află însă prietene apropiate, mame, bunici, surori. Cred că fiecare dintre noi cunoaște cel puțin o femeie care să se fi confruntat cu această boală. Eu sunt recunoscătoare că prietenele mele care au trecut prin această grea încercare au învins boala și se bucură de viață lângă cei dragi. #10.000DePrietene este un demers prin care vrem să ajutăm la conștientizarea acestui pericol și să furnizăm informații corecte și simplu prezentate despre autoexaminarea sânilor, metodele de screening existente și vârstele și situațiile în care sunt necesare fiecare dintre ele, precum și poveștile femeilor care au trecut prin această grea încercare. Și, nu în ultimul rând, această campanie este o reamintire a faptului că trebuie să avem grijă de noi, să prevenim cât de mult se poate, să nu pierdem din vedere lucrurile cu adevărat importante, în iureșul vieții de zi cu zi, care acum este și mai accentuat. Ne-am dori ca fiecare femeie care citește experiențele relatate în cadrul acestei campanii, care trece prin informațiile și sfaturile medicale pe care le-am inclus în broșură, să aibă o reacție. În primul rând, sperăm să meargă la un control de rutină, dacă nu a făcut-o deja, iar mai apoi, să se gândească la persoanele apropiate și să dea mai departe mesajele noastre, să fie una dintre cele cel puțin 10.000 de prietene, care luptă pentru a face o schimbare, pentru a ajuta la o mai bună înțelegere a importanței controalelor de rutină în depistarea timpurie a cancerului mamar.
CSID: Octombrie este luna roz. Cum ajută campania #10.000DePrietene femeile care se află deja în lupta cu cancerul de sân, nu doar cele care trebuie să conștientizeze importanța screeningului?
Sînziana Maioreanu: Octombrie este într-adevăr luna roz, de aceea am și lansat campania acum, dar o vom continua și pe viitor. Sperăm ca până la finalul anului, să vedem rezultatele sale concrete, iar demersurile noastre vor fi cel puțin la fel de puternice și în 2021. În ceea ce privește suportul acordat femeilor care se luptă deja cu această boală, broșura digitală, pe care o distribuim în cadrul campaniei, conține sfaturi din partea psihologilor care vorbesc despre principalele obstacole pe care le întâmpină bolnavele de cancer: de la cel psihologic, la cel financiar și la obținerea cât mai rapid a unui tratament, ținând cont de faptul că 58% dintre diagnostice sunt puse în stadiile III și IV.
Un alt aspect care are un rol major este legat de poveștile femeilor care au fost diagnosticate. Cred că poate ceea ce îmi doresc cel mai mult de la această campanie este să întărească sentimentul de solidaritate, de sprijin. Mi-ar plăcea să insufle curajul, să arate că și alte femei au trecut prin ceea ce treci tu, că au fost speriate, că au suferit, dar că au luptat și au câștigat. Să nu te simți singură, să știi că ești înțeleasă și să vezi că se poate trece și peste această încercare. Povestea supraviețuitoarelor cred că este pilonul central al campaniei noastre!
CSID: Cum priviți educația femeilor din România când vine vorba de conștientizarea importanței screeningului timpuriu și a testelor de diagnostic?
Sînziana Maioreanu: Din păcate, există o lipsă acută de educație pe tema screeningului și a tipului de investigații care trebuie făcute în funcție de vârsta și istoricul medical personal și familial. Dacă veți întreba femei foarte diferite, din punctul de vedere al educației sau al mediului din care provin, veți observa că majoritatea nu știu care este diferența dintre ecografie mamară ori mamografie, spre exemplu. Cred că acest lucru se întâmplă în special în cazul celor care nu au avut persoane dragi care să fi primit un astfel de diagnostic, iar acest subiect a fost mereu unul îndepărtat, niște cifre, o știre etc. Nimic care să fi avut un impact emoțional puternic asupra lor și care să le determine să își rezerve în calendar câteva ore pe an în care să aibă grijă de ele și din acest punct de vedere. Femeile trebuie să știe foarte clar când trebuie să înceapă să meargă la control, ce tip investigație e indicat, care sunt factorii de risc etc. Aceste informații sunt prezentate, într-un mod simplu și ușor de citit, în ghidul #10.000dePrietene.
De asemenea, în afara unei educații medicale, este nevoie și de o educație financiară care să ne ajute să fim pregătite în eventualitatea în care primim acest diagnostic.
În concluzie, educația trebuie să înceapă de timpuriu și să includă atât informații de natură medical, care se referă la autoexaminare și necesitatea screening-urilor periodice, cât și financiară, pentru că este important ca, în cazul nefericit în care te îmbolnăvești, să te poți concentra strict pe vindecare, nu pe grijile materiale care vin odată cu bolile.
CSID: Cum credeți că a afectat pandemia de COVID-19 screening-ul cancerului de sân?
Sînziana Maioreanu: Pandemia a sporit toate fricile pe care le avem, iar teama de a merge la medic se numără printre ele. Este natural să avem o reticență de a merge în spitale sau clinici în această perioadă, dacă nu este absolut necesar. Totuși, trebuie să ne gândim că viața merge înainte și că, după cum arată toate datele din acest moment, va trebui să învățăm să trăim într-o nouă normalitate, din care acest virus face parte. Așadar, eu le sfătuiesc pe toate femeile să nu-și neglijeze sănătatea și să meargă la controalele de rutină, deoarece în centrele medicale se respectă toate normele impuse în această perioadă.
CSID: Cum putem sprijini luna octombrie, cunoscută ca Luna Internațională de Luptă Împotriva Cancerului de Sân?
Sînziana Maioreanu: Putem lupta împreună împotriva cancerului de sân, dând o mână de ajutor campaniilor care se fac pe această temă, fie că este vorba doar de o distribuire în mediul online. Această campanie nu se adresează doar femeilor, ci și celor care le sunt aproape, celor pe care femeile îi iubesc și îi sprijină și care, la rândul lor, trebuie să le poarte de grijă. Putem ajuta dacă le vorbim femeilor apropiate nouă, și nu numai lor, despre importanța controalelor și despre faptul că “nu am timp pentru un control de rutină, o să merg la doctor dacă nu mă simt bine” nu este o opțiune în cazul cancerului. Putem ajuta dacă am supraviețuit acestei boli și decidem să ne facem publică experiența, tocmai pentru a arăta că se poate trece cu bine peste un astfel de episod. Cred însă că putem și este important să trecem mai departe de această lună și să comunicăm constant pe această temă. Noi am decis să facem acest lucru, continuăm să publicăm articole pe această temă, testimoniale ale supraviețuitoarelor, vom vorbi constant despre acest subiect, cu dorința ca prevenția medicală și cea financiară să înceapă să facă parte din modul în care suntem, în care trăim.