Slăbești sau te îngrași fără motiv? 5 boli autoimune care stau la baza fluctuațiilor de greutate

Se întâmplă deseori ca greutatea corporală să nu fie tocmai în limitele normale, chiar dacă facem sport şi mâncăm sănătos. În astfel de situaţii, este necesar un consult medical de specialitate, deoarece kilogramele în plus sau, din contră, în minus pot fi o consecinţă a unor afecţiuni autoimune, care dau peste cap metabolismul.

Astfel de boli se insinuează fără simptome evidente, precum oboseală, dureri de stomac şi de articulaţii, aşa că multă lume le ignoră şi ajunge la medic abia în al doisprezecelea ceas, când boala este deja într-un stadiu avansat.

Un singur simptom au în comun bolile autoimune, respectiv fluctuații de greutate. Dacă observi că iei mult prea uşor în greutate sau că slăbeşti fără să ţii o dietă anume, mergi la medic pentru investigaţii amănunţite.

Recomandări

Dieta cu 1.200 de calorii pe zi – exemple de meniuri pentru 7 zile. Slăbești 20…

Vrei să slăbești sănătos? Fă-ţi mai întâi aceste analize!

Iată care sunt cele mai frecvente boli autoimune care pot cauza fluctuații de greutate!

Diabetul de tip 1

În cazul acestei afecţiuni, sistemul imunitar atacă celulele care produc insulină. Deoarece insulina joacă un rol-cheie în procesele de stocare a energiei în ţesuturi, foarte mulţi bolnavi care încă nu ştiu că suferă de această boală se confruntă cu scăderea nejustificată în greutate.

Dacă aceasta este însoţită de sete excesivă, urinare frecventă, oboseală şi vedere în ceaţă, programează-te la medic pentru analize amănunţite.

Artrita reumatoidă

Deşi creşterea în greutate nu este un simptom specific al artritei reumatoide, mulţi pacienţi sesizează că acumulează mult mai uşor kilogramele. De vină ar putea fi medicamentele utilizate în tratamentul acestei afecţiuni, care pot favoriza retenţia de apă în ţesuturi, umflarea picioarelor şi durerile musculare.

Din acest motiv, bolnavii de artrită reumatoidă nu pot face mult efort, iar sedentarismul contribuie la depunerea kilogramelor. Medicii spun însă că până şi cele mai uşoare exerciţii fizice sunt mai indicate decât sedentarismul complet. Aşadar, mersul pe jos timp de 15-30 de minute este o activitate care îi poate ajuta pe bolnavi să reducă surplusul ponderal.

Boala celiacă

În cazul persoanelor sensibile la gluten, sistemul imunitar atacă celulele de la nivelul intestinului şi astfel apar simptomele neplăcute: balonare, crampe abdominale, dureri de cap, anemie, diaree.

De asemenea, celiachia predispune la pierderea în greutate, ca urmare a absorbţiei insuficiente de substanţe nutritive. Pentru a afla dacă suferi de sensibilitate la gluten, fă-ţi un test simplu de sânge sau încearcă să elimini glutenul din alimentaţie o perioadă şi să observi schimbările care au loc.

Boala Addison

Această afecţiune autoimună dă peste cap activitatea glandelor suprarenale, care sunt responsabile de producerea hormonilor care te ajută să faci faţă stresului şi te feresc de hipertensiune. Atunci când aceste glande nu produc suficienţi hormoni, pot apărea diverse simptome, de la lipsa poftei de mâncare până la senzaţie de greaţă şi scăderea în greutate.

Dacă acestora li se adaugă senzaţia de epuizare, schimbările de dispoziţie şi ameţeala, mergi la medic pentru invetigaţii amănunţite.

Afecţiunile tiroidiene

Problemele cu tiroida îţi pot da peste cap greutatea, în ambele sensuri. Această glandă de la baza gâtului are un rol foarte important pentru metabolism, cel care te ajută să arzi caloriile pe care le ingerezi.

Dacă tiroida este prea „leneşă” (hipotiroidism), atunci metabolismul încetineşte şi apar constipaţia, oboseala, căderea părului, depresia şi creşterea în greutate.

Pe de altă parte, o tiroidă „hiperactivă” (hipertiroidism), cauzată adesea de boala Graves, accelerează metabolismul şi duce la scăderea în greutate, chiar dacă mănânci foarte mult. Alte simptome pot include: bătăi rapide ale inimii, flatulenţă, borborisme, tulburări de somn.

Dacă bănuieşti că de vină pentru aceste fluctuații de greutate ar putea fi problemele cu tiroida, mergi la medicul endocrinolog pentru analiza TSH-ului (hormonul de stimulare tiroidiană), care ajută la stabilirea diagnosticului afecțiunilor tiroidiene.