De obicei, cancerele tractului digestiv sunt urmarea unor agresiuni de lungă durată cauzate de o alimentaţie precară, de infecţii şi de iritanţi digestivi.
Cancerele tractului digestiv (gură, esofag, stomac, colon şi rect) depind cel mai mult de dietă, în timp ce cancerele ficatului şi pancreasului au o origine oarecum mai neclară.
În orice caz, respectarea sfaturilor pentru restabilirea sănătăţii digestive este cea mai bună cale de a reduce riscul.
Localizarea acestor cancere este puternic influenţată de ingerarea sau inhalarea unor substanţe cancerigene. Factorii de risc cunoscuţi sunt alcoolul, fumatul, lipsa fructelor şi legumelor din alimentaţie, consumul mare de băuturi foarte fierbinţi, etc. Combinaţia dintre fumat şi consumul de alcool creşte în mod deosebit riscul de cancer esofagian. Nutrienţii care oferă cel mai mare nivel de protecţie sunt antioxidanţii, în special vitamina C, vitamina A şi seleniul, pe lângă un regim alimentar bogat în fructe şi legume şi cu un consum redus de alcool. Nu bea băuturi foarte fierbinţi şi, nu mai este nevoie să spun, renunţă la fumat!
În Marea Britanie, de exemplu, cancerul gastric afectează 12 000 de persoane pe an. Depinde foarte mult de substanţele cancericene din alimentaţie, aşa că poate fi prevenit atât prin evitarea alimentelor cu un risc ridicat, cât şi prin consumul de nutrienţi care pot anihila substanţele cancerigene din mâncare. Factorii cunoscuţi de risc sunt: excesul de sare şi mâncăruri sărate; carnea prăjită, la grătar sau arsă; lipsa refrigerării, care creşte riscul agenţilor patogeni din mâncare; aportul scăzut de fructe şi legume proaspete.
Cancerul gastric începe în mucoasa stomacului – care, în mod normal, este protejată de secreţiile de mucus –, prin urmare este foarte posibil ca iritaţia gastrică să fie un declanşator-cheie. Prea mult acid gastric, un deficit de nutrienţi, de exeplu vitamina A (care întăreşte mucoasa stomacală) şi consumul ridicat de „iritante” ca alcoolul, cafeaua sau mâncărurile prăjite sunt câţiva factori care ar putea duce la iritaţie. Una dintre funcţiile acidului gastric este sterilizarea stomacului, aşa că un deficit al acestuia creşte riscul de infecţii cu agenţi patogeni ca Helicobacter pylori. Încă o dată, nutrienţii antioxidanţi ca betacarotenul, vitamina C şi seleniul pot contribui la reducerea riscului. Un rol protector îl are şi consumul regulat de usturoi.
Una dintre funcţiile pancreasului este producerea enzimelor pentru digerarea alimentelor. Acest tip de cancer mai puţin frecvent interferează cu digestia, împiedicând nutriţia optimă. Adesea este diagnosticat după ce persoana respectivă începe să sufere de indigestie cronică şi pierde în greutate. Nu se cunoaşte exact motivul apariţiei sale, deşi printre factorii de risc se numără aportul redus de fructe şi legume, aportul redus de fibrem consumul ridicat de carne, fumatul şi, posibil, excesul de cafea, cu toate că nu toate studiile sunt de acord cu aceste lucruri.
Ficatul este principalul organ de detoxifiere, iar cancerul de ficat indică o expunere exagerată şi/sau o incapacitate de detoxifiere a substanţelor cancerigene. Îmbunătăţirea potenţialului de detoxifiere poate reduce riscul unui astfel de cancer. Abuzul de alcool este cel mai mare factor de risc individual, ca şi utilizarea anumitor medicamente cu factor de risc.
Toate sfaturile pentru restabilirea sănătăţii digestive prezente în această carte sunt ideale pentru reducerea riscului de apariţie a cancerului de ficat, inclusiv acelea de a evita cafeaua şi ţigările, de a mânca multe fructe şi legume şi de a limita consumul de carne şi alcool. În cazul cancerului pancreatic, pentru favorizarea digestiei şi a absorbţiei nutrienţilor ar putea fi necesar aportul de enzime digestive, precum şi consumul unor mâncăruri preparate special, al unor supe şi sucuri.
Cancerul colorectal sau intestinal este al doilea tip de cancer ca gravitate în Marea Britanie. Dacă este depistat în stadiile incipiente, există o şansă de 85% să fie vindecat, însă, din nefericire, multe persoane sunt diagnosticate prea târziu. Cei mai importanţi factori de risc sunt o alimentaţie cu un conţinut ridicat de grăsimi (mai ales saturate) şi carne (mai ales preparată la grill, la grătarul cu cărbuni sau arsă) şi săracă în fibre, polipii în antecedentele medicale, fumatul, abuzul de alcool, lipsa de exerciţii fizice, lipsa legumelor, consumul ridicat de calorii şi stresul pe perioade prelungite.
Un regim alimentar bogat în fibre scurtează timpul de care are nevoie mâncarea pentru a trece prin tractul digestiv şi de aceea reduce expunerea la factori cancerigeni. Cu alte cuvinte, putem reduce riscul apariţiei de canncer colorectal optând pentru o dietă cu multe fibre, care accelerează digestia, şi puţină carne, care are nevoie de mai mult timp pentru a fi digerată.
De asemenea, nutrienţi deosebit de importanţi sunt betacarotenul, vitamina C, acidul folic, vitamina D, calciul şi seleniu. Consumul regulat de usturoi reduce şi el riscul, la fel ca şi cel de iaurt, deoarece furnizează unele bacterii benefice pentru îmbunătăţirea sănătăţii intestinale.