Starea psihică poate influența eficiența vaccinurilor, deci, implicit și a vaccinului COVID-19, spun unii specialiști. Stresul, izolarea socială sau alți factori psihologici pot influența răspunsul corpului nostru la un vaccin, spun cercetătorii de la Universitateadin Ohio ce au publicat recent un studiu.
Există multe variabile care contribuie la bunăstarea mentală și la răspunsul imun al unei persoane, cum ar fi vârsta, statutul socioeconomic, alimentația și chiar personalitatea. De asemenea, este important de menționat faptul că o mare parte din cercetările din acest domeniu au fost efectuate în urmă cu mai bine de un deceniu și pe mai multe tipuri de vaccinuri, dar nu pe cele administrate în prezent împotriva COVID-19.
În ciuda tuturor avertismentelor, autorii susțin faptul că sănătatea mintală și bunăstarea generală a indivizilor afectează modul în care funcționează vaccinurile asupra corpului lor.
Revizuirea începe cu un rezumat al modalității în care funcționează vaccinurile. Majoritatea vaccinurilor utilizează o schemă bazată pe două planuri: mai întâi, la câteva ore de la administrare, corpul lansează un răspuns inflamator care duce la o serie de simptome inițiale, iar în a doua etapă, sistemul imunitar adaptiv începe să ofere organismului o memorie a componentelor virale sau bacteriene din vaccin.
Acest lucru permite organismului să răspundă rapid atunci când este expus la virusul sau bacteriile în cauză; această etapă poate dura mult mai mult, până la câteva săptămâni sau chiar luni.
Specialiștii aduc în discuție o serie de studii de cercetare anterioare, majoritatea din anii 1990 și 2000, care demonstrează că starea psihică, stresul – pe termen scurt și lung – împiedică răspunsul imun al organismului. Au descoperit că, în rândul adulților tineri, sănătoși, nivelurile de stres autoevaluate în cele 10 zile de la vaccinare și, în special, pierderea somnului legată de stres, au redus răspunsurile imune ale corpului lor la vaccinuri.
Specialiști spun de asemenea că există o multitudine cercetări care demonstrează faptul că singurătatea și lipsa sprijinului social împiedică răspunsul la vaccin. Un studiu a constatat că studenții care s-au evaluat ca fiind mai singuri au avut niveluri mai mici de anticorpi timp de până la patru luni după ce au primit doza de vaccin antigripal, comparativ cu cei care erau mai puțin singuri. În cele din urmă, specialiștii vorbesc despre comportamentele de sănătate care afectează răspunsul imun, inclusiv fumatul, dieta, somnul și activitatea fizică.
Autorii sugerează o gamă largă de intervenții care pot ajuta la creșterea răspunsului imun după administrarea unui vaccin, cu mențiunea că măsurarea eficienței acestor intervenții este dificilă, deoarece există atât de mulți factori în joc și este greu să îi separăm pe toți.
Dar există exemple de intervenții comportamentale care au îmbunătățit răspunsul la vaccin al participanților la studiu. De exemplu, un studiu al unei intervenții de gestionare a stresului pa parcursul a opt săptămâni în rândul adulților mai în vârstă care îngrijeau un partener diagnosticat cu demență a constatat că persoanele care au participat la intervenție au avut un răspuns mai amplu la vaccinul antigripal.
Există, de asemenea, dovezi puternice că suplimentele nutritive pot avea ca rezultat un răspuns mai bun asupra anticorpilor rezultați în urma vaccinurilor, în special la adulții în vârstă, care deseori se luptă pentru a reuși să țină pasul cu recomandările nutriționale zilnice, mai ales dacă trăiesc singuri.
Există dovezi clare că sănătatea ta mentală și bunăstarea generală afectează modul în care corpul tău răspunde la vaccinuri. Acest lucru poate fi deosebit de important, deoarece restricțiile recente privind siguranța virusului ne afectează nivelul de stres și sănătatea mintală. Dar există pași pe care îi putem face pentru a ne spori răspunsul imunitar, inclusiv să dormim suficient, să mâncăm bine și să facem sport.