Un studiu realizat de cercetătorii de la Universitatea Cambridge, publicat recent în European Journal of Epidemiology, arată că pandemia de coronavirus ar putea fi învinsă printr-o strategie care presupune mai multe cicluri de carantină totală şi perioade de relaxare, timp de 18 luni. Această strategie ar reduce semnificativ numărul de decese cauzate de COVID-19 şi ar oferi un respiro periodic economiei, astfel încât oamenii să nu rămână fără locuri de muncă.
În caz contrar, dacă nu luăm măsuri, redeschidem afacerile şi „ne relaxăm”, numărul deceselor ar putea ajunge, în doar şase luni, la 7,8 milioane la nivel mondial, susţin experţii britanici.
Dr. Rajiv Chowdhury, epidemiolog la Universitatea Cambridge, este autorul acestei simulări care a inclus 16 ţări: Australia, Belgia, Chile, Olana, Sri Lanka, Africa de Sud, Mexic, Columbia, Bangladesh, India, Pakistan, Nigeria, Uganda, Tanzania, Afganistan şi Burkina Faso.
Raportul final al experţilor creionează două posibile scenarii pentru ţinerea sub control a pandemiei de coronavirus şi pentru reducerea la minimum a numărului de decese cauzate de COVID-19.
Pe scurt, se sugerează că ciclurile repetate de măsuri stricte de carantină-relaxare ar prelungi durata pandemiei până la 18 luni, dar ar reduce vizibil numărul de decese (ar fi înregistrate doar aproximativ 130.000 în acest interval).
În schimb, dacă nu se iau măsuri de niciun fel, durata pandemiei ar fi scurtată până la 200 de zile (aproximativ 6 luni), dar ar creşte dramatic numărul deceselor (până la 7,8 milioane de decese).
Sursa foto: dailymail.co.uk
Când ne referim la creşterea dramatică a numărului de decese cauzate de COVID-19, trebuie înţeles că acestea vor surveni pe fondul colapsului sistemului medical, care nu beneficiază de suficient personal medical, nici de echipamente de protecţie şi aparate de ventilaţie mecanică pentru a face faţă valului imens de îmbolnăviri.
Strategia 50/30 presupune un ciclu repetitiv de 50 de zile de carantină totală, cu izolare la domiciliu, închiderea şcolilor şi a magazinelor (cu excepţia celor care comercializează produse alimentare şi a farmaciilor), lucrul de acasă (unde este posibil) şi interzicerea evenimentelor publice, urmat de un ciclu de 30 de zile de relaxare „controlată”.
Adică, redeschiderea magazinelor şi a şcolilor, dar cu respectarea distanţării sociale şi a regulilor stricte de igienă, testarea masivă a populaţiei, izolarea focarelor şi identificarea persoanelor vulnerabile sau care au avut contact cu o persoană infectată.
Într-un astfel de scenariu, rata de reproducere a virusului (R) ar fi ţinută sub control la 0.5, astfel încât focarul se va stinge de la sine, dar într-un interval mai mare, de aproximativ un an şi jumătate, cât au calculat savanţii că ar fi necesar pentru a elimina pandemia.
„Nu avem un răspuns simplu la întrebarea ce strategie este mai bună sau sustenabilă. Fiecare ţară trebuie să cântărească bine avantajele şi dezavantajele fiecărei metode şi să decidă în consecinţă de cauză”, spune profesorul Oscar Franco, de la Universitatea Bern din Elveţia.
Perioada de 18 luni în care să fie alternate măsurile stricte de carantină şi cele de relaxare, dar cu respectarea distanţării sociale şi a regulilor de igienă, le-ar putea oferi sistemului medical resursele necesare să facă faţă pacienţilor bolnavi şi cercetătorilor timp pentru a dezvolta un vaccin eficient pentru dezvoltarea anticorpilor sau pentru a descoperi un medicament sigur care să trateze formele severe de COVID-19.