Cum îți afectează stresul sănătatea inimii? Explicația medicului cardiolog

Auzim atât de des „mă înțeapă inima”, „simt o presiune în dreptul inimii”, „mă doare inima”. Multe persoane sunt mai mereu neliniștite, stresate, nu se pot relaxa, nu se pot odihni. Pe termen lung, stresul excesiv afectează nu doar starea de spirit, ci și inima.

Vine cu lămuriri dr. Ana Maria Balahura, medic primar cardiolog la Spitalul Universitar de Urgență Floreasca, secretarul Grupului de Lucru HTA din cadrul Societății Române de Cardiologie.

CSÎD: Există legătură între o viață stresantă și îmbolnăvirea inimii?

Recomandări

Câți centimetri ar trebui să ai în talie ca să nu faci diabet, hipertensiune și boli…

Pastilele care cresc tensiunea, dau dureri de cap și amețeli. Simptomele apar la o oră după…

Dr. Ana-Maria Balahura: Stresul psihosocial – care include atât simptome ale unei boli psihice, cât și sentimente de singurătate sau furie – contribuie la apariția bolilor cardiovasculare, atât pe termen lung inducând apariția bolilor coronariene, cât și pe termen scurt declanșând evenimente acute (de exemplu, infarct miocardic).

CSÎD: Cum afectează stresul inima? 

Dr. Ana Maria Balahura: Mecanismul prin care stresul declanșează bolile cardiovasculare este reprezentat de activarea sistemelor hipotalamo-hipofizo-adrenocrotical și simpatico-adrenomedular.

Pe scurt se declanșează secreția hormonilor „de stres” – cortizol, adrenalină și noradrenalină, cu efectele deja amintite anterior de a pune organismul în poziția de „luptă sau fugă”.

Obezitate, hipertensiune, hiperglicemie – doar câteva consecințe ale vieții stresante pe termen lung

CSÎD: Ce se întâmplă pe termen lung?

Dr. Ana Maria Balahura: Pe termen lung modificările induse de secreția constant crescută a cortizolului se traduc prin obezitate, hipertensiune, hiperglicemie, creșterea rezistenței la insulină și dislipidemie – toate cărămizi de bază în apariția aterosclerozei.

CSÎD: Trăim în ritm alert, vrând, nevrând…

Dr. Ana Maria Balahura: Ritmul actual al vieții a contribuit la creșterea incidenței hipertensiunii arteriale și în rândul persoanelor tinere. Hipertensiunea arterială nu mai este o afecțiune doar a vârstnicului și apare tot mai adesea la vârste tinere.

Unul din 7 români între 18 și 24 de ani și unul din 5 români cu vârste între 25 și 34 de ani au hipertensiune. La vârste între 35 și 44 de ani sunt deja una din 3 persoane afectate, iar între 45 și 54 de ani practic jumătate din populație suferă de hipertensiune arterială.

Stresul ridicat duce la hipertensiune arterială, afecțiune ce trebuie tratată

CSÎD: Ce consecințe are hipertensiunea arterială netratată?

Dr. Ana Maria Balahura: Mai trebuie menționat că o hipertensiune nediagnosticată și dusă „pe picioare”, adică netratată la vârsta adultă, poate conduce la demență mai târziu în viață.