Studiu revoluționar: ațipitul frecvent în timpul zilei, simptom precoce al bolii Alzheimer

Boala Alzheimer continuă să fie una dintre cele mai grave provocări ale medicinei moderne, afectând milioane de oameni la nivel global. Un nou studiu realizat de cercetătorii de la Universitatea California din San Francisco (UCSF) evidențiază o descoperire esențială, care ar putea ajuta la detectarea precoce a acestei afecțiuni.

Publicat în prestigiosul jurnal Alzheimer & Dementia, studiul sugerează că ațipitul frecvent în timpul zilei poate fi un simptom precoce al bolii Alzheimer, care apare înainte de problemele clasice de memorie.

Ațipitul – Un semnal prevestitor

Oamenii de știință au observat că multe persoane care suferă de Alzheimer dezvoltă o tendință de a ațipi pe parcursul zilei, chiar și în stadiile incipiente ale bolii. Acest comportament a fost adesea ignorat, fiind pus pe seama oboselii sau a stilului de viață, însă cercetările recente sugerează că ar putea fi un indicator esențial al degradării neuronale specifice bolii Alzheimer.

Recomandări

Simptomul care dă de gol cancerul de ficat. Îl observi după ce mănânci

De ce nu e bine să cumperi ochelari de soare din benzinării

Conform studiului, această ațipeală neobișnuită este cauzată de deteriorarea anumitor regiuni ale creierului care reglează starea de veghe și de somn. Aceste zone sunt afectate într-o etapă timpurie a bolii, mult înainte de a apărea simptomele clasice, cum ar fi pierderea memoriei sau confuzia. Așadar, ațipitul excesiv nu ar trebui să fie ignorat, ci mai degrabă văzut ca un semnal de alarmă.

Rolul crucial al proteinei Tau în Alzheimer

Una dintre marile revelații ale studiului este legătura dintre acumularea proteinei Tau și ațipitul excesiv. În creierele pacienților decedați de Alzheimer, cercetătorii au descoperit o acumulare masivă de proteine Tau în regiunile care controlează starea de veghe. Aceste regiuni au pierdut până la 75% din neuronii lor, ceea ce explică incapacitatea pacienților de a menține starea de alertă pe parcursul zilei.

„Lucrarea noastră aduce dovezi clare că zonele creierului care promovează starea de veghe sunt afectate de acumularea de proteine Tau încă din stadiile incipiente ale bolii Alzheimer”, a declarat Dr. Lea Grinberg, profesor asociat de neurologie și patologie la UCSF, unul dintre autorii principali ai studiului.

De asemenea, cercetătorii au menționat că proteina Tau poate juca un rol chiar mai important decât proteina beta-amiloid, despre care s-a crezut anterior că este principalul declanșator al bolii. Această nouă perspectivă asupra rolului proteinei Tau ar putea schimba modul în care medicii diagnostichează și tratează boala în viitor.

Pentru a ajunge la aceste concluzii, cercetătorii de la UCSF au analizat creierele a 13 pacienți care au murit de Alzheimer, comparându-le cu cele ale șapte persoane sănătoase, care nu aveau boala. Aceștia au descoperit că această boală neurologică
atacă regiunile creierului responsabile pentru starea de veghe în timpul zilei, deteriorând rețelele neuronale critice încă din primele stadii.

Dr. Jun Oh, unul dintre cercetătorii implicați, a explicat că nu doar un singur centru din creier este afectat, ci întreaga rețea care promovează starea de alertă. „Acest lucru înseamnă că creierul nu are cum să compenseze, deoarece toate celulele legate funcțional sunt distruse în același timp”, a declarat Dr. Oh.

Implicarea proteinei Tau

Proteina Tau, implicată în degradarea rețelei neuronale care controlează trezirea, a fost identificată ca fiind extrem de agresivă în ceea ce privește distrugerea neuronilor din creierul celor afectați de Alzheimer. Conform cercetătorilor, boala atacă trei centre majore de promovare a stării de veghe, care pierd o mare parte din celulele lor neuronale. Această constatare sugerează că rețeaua de veghe este deosebit de vulnerabilă la acumularea proteinei Tau.

Descoperirile acestui studiu deschid noi orizonturi în diagnosticarea precoce a bolii Alzheimer. Ațipitul frecvent în timpul zilei ar putea deveni un nou criteriu de evaluare, oferind medicilor un indiciu valoros cu privire la pacienții aflați în primele stadii ale bolii. Acest lucru ar putea permite intervenții mai rapide și mai eficiente, reducând astfel impactul devastator al bolii asupra memoriei și funcțiilor cognitive.

De asemenea, studiul aduce noi dovezi care susțin necesitatea concentrării cercetărilor viitoare pe proteina Tau și rolul său în progresia bolii. Îmbunătățirea înțelegerii mecanismelor prin care această proteină degradează rețelele neuronale ar putea deschide calea către noi terapii și tratamente care să încetinească progresia bolii Alzheimer.

Sursă – https://edition.cnn.com/2018/03/12/health/daytime-sleepiness-dementia-study/index.html

Sursă foto – LightFieldStudios / Envato