Suferi de intoleranţă la lactoză? La ce riscuri te supui?

Dezechilibrele metabolice, puternicele dereglaje ale sistemului imunitar, afecţiunile diferitelor organe sau, pe termen lung, chiar apariţia unor boli cronice grave, precum este şi cancerul, se regăsesc printre principalele riscuri la care sunt supuşi cei care suferă de intoleranţă la lactoză sau alergie la lapte şi nu iau măsuri, sau nu îşi depistează la timp această afecţiune,  potrivit AlimenteSpeciale.ro, unul dintre cele mai mari magazine online de pe piaţa locală, specializat în produse dietetice şi terapeutice pentru adulţi şi copii.

Astfel, potrivit Mariei Martac, biolog, deşi este cunoscut faptul că peste 70% din populaţia adultă a lumii suferă de intoleranţă la lactoză,  iar 1 din 10 copii dezvoltă alergie la laptele de vacă (CMA – Cow’s Milk Allergy), o foarte mică parte dintre aceştia iau măsurile necesare pentru a-şi ţine sub control afecţiunea sau o depistează la timp, în România rata de diagnosticare fiind şi mai mică decât în străinătate.

“În primul rând, foarte important de ştiut este că ne confruntăm cu 2 situaţii:  alergia la proteina (cazeina) din laptele de vacă, întâlnită cel mai frecvent la sugari şi intoleranţa la lactoză (glucoza şi galactoza, sau zahărul din lapte) care presupune un deficit de lactază ce împiedică organismul uman să digere diferite cantităţi de lactoză. Deşi manifestările clinice ale celor două situaţii sunt adesea foarte asemănătoare şi uşor de confundat, în cazul unui sugar, de exemplu, diagnosticul trebuie să fie foarte precis şi stabilit foarte rapid pentru a nu afecta starea generală a acestuia şi, implicit, pentru a preveni apariţia malnutriţiei sau a deshidratării”, a declarat Maria Martac.

Recomandări

Intoleranţa la lactoză: ce este şi cum o depistezi!

Alergiile si intolerantele alimentare

Intoleranţa la lactoză şi alergia la laptele de vacă – diferenţe, simptomatologie, metode de depistare şi tratament

Mai mult, conform reprezentantei magazinului, contrar aşteptărilor, intoleranţele alimentare sunt mult mai frecvente decât alergiile, primele fiind datorate imaturităţii anumitor enzime din lanţul metabolic. Altfel spus, la om, ca la majoritatea mamiferelor, activitatea enzimei numită lactază este maximă la naştere, rămânând la o cotă ridicată în perioada alăptatului, urmând apoi să intre într-un proces de regresie. În unele cazuri, lactaza se stabilizează la un nivel insuficient pentru digerarea unei cantităţi mari de lactoza, ceea ce duce la aşa-numita intoleranţă la lapte – de fapt, la lactoză.

În ceea ce priveşte simptomatologia acestor două afecţiuni, dacă în cazul intoleranţelor alimentare cele mai frecvente simptome sunt durerile abdominale, flatulenţa, balonarea, disfuncţiile digestive, regurgitarea şi greaţa, alergiile pot avea manifestări mai complexe, de cele mai multe ori acestea fiind asociate şi cu scăderea în greutate, dermatitele endemice şi manifestările astmatice.

“În cazul sugarilor, una dintre cele mai rapide soluţii pentru remiterea manifestărilor pînă la identificarea cauzei este administrarea unei formule specială non-alergenică şi bine tolerată, a cărui conţinut încearcă să păstreze cât mai mult din compoziţia laptelui matern. După remiterea simptomatologiei clinice, se încearcă reluarea alimentaţiei cu formula specială delactozată şi se urmăreşte copilul. Reapariţia simptomelor duce automat la schimbarea formulei cu una hipoalergenică”, a subliniat Maria Martac.

De asemenea, potrivit acesteia, odată cu apariţia simptomatologiei este necesar consultul de specialitate a unui medic pediatru sau gastrointerolog şi, desigur, stabilirea diagnosticului în urma unor investigaţii radioimagistice şi de laborator: determinarea nivelului de H2 în aerul expirat la 60-90 minute dupa ingestia de lactoză, testul de toleranţă la lactoză, biopsia de mucoasă intestinală etc.

“Alergiile alimentare pot apărea la orice vârstă. Deşi ele nu sunt contagioase, este bine de ştiut că pot fi ereditare, astfel, dacă un caz este depistat în familie, este indicată şi examinarea rudelor apropiate. Aşa cum nu sunt cunoscute cauzele apariţiei alergiilor, nu sunt cunoscute nici metodele de vindecare totală, însă simptomele şi confortul unei stări mai bune pot fi controlate atât în cazul alergiilor cât şi a intoleranţelor prin diete, în acest moment existând pe piaţă magazine specializate pentru toate tipurile de produse alimentare”, a mai spus reprezentanta magazinului.

Când vine vorba de tratamentul pentru astfel de afecţiuni, acesta constă, în primul rând, într-o dietă specială care elimină din alimentaţie produsele cu efect alergen sau cele pentru care organismul dezvoltă intoleranţă, în acest caz laptele de vacă (CMA) sau produsele care conţin lapte, în general.

Astfel, în timp ce în cazul alergiei la proteina din lapte, trebuie scos din alimentaţie laptele de vacă (uneori chiar şi în cazul mămicilor pe durata alăptării, dacă bebeluşul prezintă aceleaşi simptome şi la laptele matern), persoanele care sunt diagnosticate cu intoleranţă la lactoză trebuie să renunţe la orice produs pe bază de lapte, lactoza regăsindu-se în laptele tututor mamiferelor (vacă, oaie, capră, bivoliţă etc.) şi, de asemenea, în compoziţia mai multor alimente precum sunt şi smântâna, iaurtul, unii biscuiţi, ciocolata sau produsele pe bază de cereale, pentru micul dejun.

La ce înlocuitori pot apela cei care depisează că au alergii sau intoleranţă la lactoză?

“Ca şi în cazul altor afecţiuni, intoleranţa la lactoză se poate prezenta în mai multe faze, gradul de toleranţă la produsele din lapte fiind mai mare sau mai mic, de la un caz la altul. Astfel, dacă la persoanele cu o intoleranţă medie, simptomele pot fi minimalizate prin reducerea produselor care conţin lactoză sau consumul alimentelor cu cantităţi maxime de 0,1g/100g sau 0,1g/100 ml lactoză, în cazul celor cu intoleranţă mare este recomandată eliminarea completă din dietă a produselor pe bază de lapte”, a mai adăugat Maria Martac.

Formulele speciale pentru sugari (pe bază de aminoacizi sau formulele extensive hidrolizate), laptele şi cremele de gătit vegetale (orez, migdale, soia, hamut, quinoa, hrişcă, susan, cocos etc.), biscuiţii, cerealele, pâinea şi ciocolata fără lactoză sunt unii din cei mai cunoscuţi înlocuitori pentru aceste afecţiuni, iar, potrivit AlimenteSpeciale.ro,  acest tip de produse sunt din ce în ce mai căutate şi pe piaţa locală, reprezentând peste 45% din vânzările lunare ale retailerului.

Cu privire la costurile pe care le alocă cei care dezvoltă astfel de afecţiuni, un român care suferă de intoleranţă sau alergie la lactoză cheltuieşte lunar între 300 şi 500 lei  pentru produsele speciale de alimentaţie, preţul unor astfel de înlocuitori nefiind cu mult mai ridicat decât în cazul produselor clasice din lapte, de exemplu.