Mesele bogate în grăsimi, dar şi predispoziţia genetică pot duce la colica biliară. Dr. Dan Piţigoi, medic specialist în gastroenterologie, a explicat cum se manifestă colica biliară, care sunt alimentele contraindicate şi cum trebuie să procedăm dacă avem simptomele acestei afecţiuni.
Ca să evităm criza biliară, mai întâi trebuie să ştim ce este aceasta. Nu orice durere în dreapta, sub coastă, este colică sau criză biliară.
„La un pacient cunoscut cu pietre la fiere sau la un pacient care nu se ştia cu acest diagnostic, apare durerea în dreapta, sub coastă, sau chiar la nivelul epigastrului (etajul abdominal superior, chiar sub stern) într-o secvenţă destul de tipică, de regulă relativ repede după ingestia unor cantităţi excesive de alimente care conţin grăsimi.
Durerea este severă, constantă, de regulă persistentă (apare după masă şi durează până la 4-6 ore); durerea poate iradia spre umărul drept sau spre spate; se poate asocia cu febră, greaţă, vărsături alimentare”, explică Dr. Dan Piţigoi.
Pacienţii predispuşi la crize biliare sunt cei care au tendinţa de a mânca mult şi vorbim aici fie de cei supraponderali, fie cei cu greutate normală.
Toţi, fără nicio excepţie, trebuie să renunţe la obiceiurile alimentare nesănătoase. Soluţia pentru a evita crizele biliare este să nu facă exces de grăsimi.
„În niciun caz nu trebuie să luăm medicamentele care se promovează prin reclamele TV că te ajută să îţi satisfaci toate poftele, când de fapt e un obicei foarte nesănătos să mănânci în exces.
Acestea nu numai că nu ajută, dar chiar pot face rău pentru că stimulează contracţiile fierii şi vor agrava situaţia, întrucât aceasta nu are cum să se evacueze printr-un canal astupat”, spune medicul.
În ce constă excesul acesta de grăsimi şi care sunt sfaturile pe care le oferă medicul gastroenterolog:
„Un prim sfat ar viza evitarea sau consumarea cu moderaţie a alimentelor bogate în grăsimi: unt, untură, carne grasă (partea albă), slănină, jumări, mezeluri cu multă grăsime; alimente cu grăsimi emulsionate (ulei sau alte grăsimi frecate cu telul sau cu mixerul), cum ar fi salata de vinete, icrele, maioneza, frişca.
În al doilea rând, aş sfătui pe toată lumea ca în condiţiile unei situaţii de reală urgenţă (durere intensă, febră, vărsături persistente) să se prezinte la consult medical, să nu zăbovească prea mult acasă şi să încerce să nu recurgă la sfatul vecinilor, rudelor sau al altor binevoitori. Cel mult pot lua în acest caz ceva împotriva durerii, un analgezic şi/sau un antispastic.
În al treilea rând, aş sfătui pe toată lumea (nu numai pe cei predispuşi) să nu cadă pradă reclamelor TV la diverse remedii miraculoase”, spune medicul.
Atunci când ne prezentăm la spital cu durere, febră, greaţă, vărsături şi analizele arată un număr mare de leucocite (leucocitoză) ca expresie a inflamaţiei, iar medicul examinator găseşte ceea ce se cheamă semnul Murphy (sensibilitate importantă la palparea zonei din dreapta, sub coastă, a etajului abdominal superior), vom fi suspectaţi de colecistită acută litiazică, o urgenţă medicală.
Se face internarea şi apoi o ecografie abdominală sau eventual o tomografie computerizată care va confirma suspiciunea clinică de colecistită acută litiazică.