Studiile care analizează simptomele lipsei de somn sunt tot mai des invocate. Printre acestea se numără durerile de cap, o vedere mai slabă şi chiar un libido redus. Cu toate acestea, un studiu din 2014 condus de psihologul Kristi Erdal susţine că, de fapt, percepţia asupra calităţii somului este mai importantă decât orele pe le dormi în realitate.
Studiul lui Erdal a implicat 21 de student de la Universitatea Colorado căror li s-a explicat ce anume înseamnă un somn de calitate şi li s-a cerut să înregistreze câte ore au dormit cu o seară înainte.
Studenţii au fost conectaţi la un aparat Biopac, despre care li s-a spus că le va măsura pulsul, bătăile inimii şi activitatea cerebrală (de fapt, a fost măsurată doar aceasta din urmă!). Cercetătorii au constatat că studenţii aveau rezultate mai bune la testele de matematică atunci când li se confirmă prin diverse tehnici – care în realitate erau simple ficţiuni – că obţin scoruri bune în domeniul
calităţii somnului.
Studiul a arătat că studenţii cărora li s-a spus că au avut beneficiat de un somn de calitate au obţinut rezultate mai bune la teste, faţă de cei cărora li s-a spus că nu au dormit bine. Indivizii se simţeau mult mai odihniţi dacă li se spunea ca au avut un
somn de foarte bună calitate, deşi în realitate nu exista nicio măsurare a acestei calităţi.
În momentul în care participanţii la studiu au fost informaţi că au beneficiat de un somn de o calitate sub medie cu o seară înainte, aceştia obţineau rezultate mai slabe, indiferent de cât de odihnitor fusese somnul lor de fapt.
Aşadar? Este suficient să crezi că ai dormit bine?
Erdal numeşte această situaţie condiţionare clasică şi asta ar putea explicaţie din spatele unui alt studiu care a concluzionat că un
placebo are un efect similar asupra funcţionării creierului şi concentrării ca o ceaşcă de cafea.
„Efectul placebo este un concept general şi nu este valabil doar în cazul medicamentelor”, afirmă cercetatorii Christina Draganich şi Kristi Erdal, profesori de psihologie la Colorado College.
„Când individul poate fi convins că o terapie funcţionează, se vor obtine, fără îndoială, rezultate cu adevărat positive. Studiul arată totodată că sentimentul de încredere poate avea un impact deloc neglijabil asupra elementelor cognitive „, au declarat cercetătorii.
Cercetătorii atrag atenţia că sunt necesare studii ulterioare şi că
privarea de somn este are consecinţe grave asupra sănătăţii. În lipsa somnului, sistemul nervos central devin hiperactiv, iar unul dintre efecte este inhibitţa funcţiei pancreasului şi astfel se produce mai patina insulină, hormone necesar pentru ca glucoza să intre în celule. Printre afecţiunile care pot apărea se numără obezitatea, diabetul sau hipertensiunea. În plus, s-a observat că persoanele care suferă de lipsă cronică de somn au mai puţine leucocite şi o capacitate mai redusă de a se apăra în faţa infecţiilor.
Fără somn, organismul devine vulnerabil, slăbit, tulburat. Sistemul imunitar este slăbit, creşte riscul apariţiei de boli cardiace şi activitatea cerebrală se încetineşte.
Deşi experimentul psihologului Kristi Erdal oferă dovezi că percepţia asupra somnului poate avea o influenţă semnificativă asupra nivelului performanţelor cognitive, este important să dormi 7-8 ore în fiecare noapte!