Testarea modului de mişcare reduce cu 3,5% riscul accidentărilor în sport

Fie că vorbim despre copii care doresc să înceapă practicarea unui sport de performanţă, ori despre sportivi amatori sau profesionişti, specialiştii recomandă întotdeauna efectuarea unor teste funcţionale, pentru a preveni posibilele accidentări ulterioare.

Astfel, “Functional Movement Screening” (FMS) este cea mai inovativă metodă, la nivel mondial, de evaluare a riscului apariţiei accidentărilor sportive. În cadrul acestei analize se testează diverse modele de mişcare şi se identifică eventualele asimetrii şi disfuncţionalităţi ale aparatului locomotor.

“Este foarte important să identificăm aceste probleme cât mai curând, pentru a le înlătura cu ajutorul unor exerciţii corective potrivite.

Recomandări

Role sau bicicletă? Feriţi copiii de accidentări!

Bauturile pentru sportivi: cand si cum le consumam?

Studiile au arătat că asimetriile şi disfuncţionalităţile aparatului locomotor pot creşte cu până la 3,5% riscul de accidentare!  În plus, deficienţele în mişcare creeaza în timp mecanisme de compensare la nivelul aparatului locomotor, suprasolicitând articulaţii sau muşchi din zone învecinate celei cu probleme, care pot cauza diferite afecţiuni asociate.”, explică Paul Sittner, coordonatorul Centrului de Recuperare Medicală Sportivă ProVita, specialist în recuperare medicală ortopedică şi sportivă.

Având ca intenţie prevenirea accidentărilor, dar şi creşterea performanţei sportive prin înlăturarea factorilor limitatori ai miscării, testarea FMS este recomandata tuturor celor implicaţi într-o activitate sportivă, sporadică sau de performanţă. 

Astfel, este indicată pentru:

• copiii care încep o activitate sportivă;
• sportivii amatori (care fac jogging de agrement sau care participa la maratoane, triatloane etc);
• sportivii de performanţă;
• persoane aflate în faza de recuperare medicală, în urma unor accidentări.

Testarea modului de mişcare se face individual şi se bazează pe anumite exerciţii simple, efectuate însă în anumite condiţii, folosind un minim de materiale. De aceea, pregătirea şi experienţa celui ce realizează testarea şi recomandă exerciţiile corective au un rol foarte important în acest proces. “De exemplu, la tenismeni, o mobilitate redusa în articulaţia scapulo-toracală duce la efectuarea ineficientă a mişcărilor repetate de lovire din antrenament sau meci, ceea ce poate duce la suprasolicitarea articulaţiilor umărului, cotului sau chiar a mâinii. Tratarea locală a acestor zone duce doar la înlăturarea temporară a durerilor, fără efecte pozitive pe termen lung.” explică Paul Sittner.

La 3 luni dupa identificarea deficienţelor în modul de mişcare, în baza testării iniţiale, precum şi după efectuarea exerciţiilor corective în această perioadă, este recomandată repetarea testării. Astfel, se poate evalua nivelul la care s-a ajuns prin corectarea deficienţelor, dar în acelaşi timp se monitorizează şi evoluţia performanţei în acest interval de timp.

“Deşi practicarea sportului, în general, implică un anumit risc de accidentare, orice ramură sportivă dezvoltă asimetrii musculo-articulare tipice, care solicită corpul unilateral (de exemplu tenis, fotbal, hockey), crescând riscul de accidentare. De aceea, testările FMS se pot aplica la toate sporturile, pentru practicarea acestora în condiţii de siguranţă şi în vederea creşterii performanţelor.”, adaugă Paul Sittner.