Orice femeie suferă la un moment dat în timpul vieţii de o afecţiune ginecologică, de obicei uşoară şi tratabilă. Există însă şi cazuri în care patologia ginecologică poate avea şi consecinţe grave, cum ar fi imposibilitatea de a rămâne însărcinată sau pierderea vietii.
Există o serie de probleme ginecologice frecvente despre care orice femeie ar trebuie să ştie. Medicul ginecolog Erna Stoian spune pentru CSID care sunt acestea şi cum se manifestă.
Ovarele sunt principala sursă de hormoni feminini care regleaza ciclurile menstruale şi sarcina. Chisturile ovariene sunt tumori de diverse mărimi, cu conţinut lichid sau semisolid. Ele pot fi benigne sau maligne. Se formează din diverse cauze. Cel mai frecvent este chistul seros, simplu, care apare în urma creşterii unui folicul ce nu se sparge pentru a elibera ovocitul. Acest tip de chist se rezolvă în cel mult câteva luni.
Există şi chisturi hemoragice (conţin sânge) şi care se tratează de obicei fără probleme.
Alt tip de chist este cel de corp luteal. După ovulaţie, se formează la locul eliberarii ovocitului corpul galben, care are rol în secreţia de progesteron pentru menţinerea sarcinii. Dacă fecundarea nu se produce, corpul galben se resorbe la menstră. Dacă persistă, duce la formarea chistului de corp galben. Acesta se rezolvă spontan.
Este una dintre cauzele infertilităţii. Se caracterizează prin prezenţa ţesutului endometrial în afara cavităţii uterine: vagin, col uterin, ovare, trompe, pelvis, dar şi în zone mai îndepărtate, cum ar fi plămânul sau creierul.
Cauza apariţiei endometriozei este necunoscută.
Simptomele includ :
(SOPC) este principala cauză de infertilitate anovulatorie şi afectează cam 15 % dintre aflate femeile la vârsta reproductivă.
Sindromul ovarelor polichistice se caracterizează printr-un dezechilibru endocrin: organismul produce hormoni masculini în exces, iar raportul LH/ FSH este anormal de mare. LH (hormonul luteinizant) şi FSH (hormonul foliculostimulant) sunt hormoni gonadotropi sexuali, cu rol esenţial în reglarea ciclului menstrual şi în procesul de ovulaţie. La femeile cu SOPC ovulaţia apare rar sau deloc, în consecinţă ciclul pentrual este neregulat, vine la intervale mari de timp sau este absent.
Cauzele apariţiei SOPC nu sunt cunoscute, dar se pare că predispoziţia genetică este importantă.
Simptomele încep din adolescenţă şi se agravează treptat. Pacientele prezintă hirsutism, acnee, alopecie, rezistenţă crescută la insulină, se soldează cu creştere în greutate, sângerări uterine disfuncţionale, infertilitate. Diagnosticul se bazează pe anamneza şi examenul clinic al pacientei, dozarile hormonale şi aspectul ecografic al ovarelor.
Tratamentul se aplică în funcţie de simptomatologie, este concentrat pe meliorarea simptomelor şi reglarea menstrelor. Pilulele contraceptive sunt o alegere frecventă, pentru că pot regla ciclurile menstruale şi nivelul hormonal, iar pentru stimularea ovulaţiei se apelează la diverse tratamente de reproducere umană asistată. De multe ori, doar scăderea în greutate poate restaura menstrele şi ovulaţia.
Pentru femeile care îşi doresc să obţină o sarcină, dar tratamentele de stimulare ovariană nu au avut rezultate, fertilizarea în vitro rămâne o opţiune.
Apar la femeile de vârstă reproductivă, scad în dimensiuni şi dispar la menopauză. Ele pot fi unice sau multiple şi pot avea dimensiuni diferite, de la 1 mm, la 20 cm. Sunt situate fie în afara uterului, subseroase, fie în grosimea peretelui uterin, intramurale, fie deformează cavitatea endometrială, submucoase.
Există şi tumori pediculate (polipi endometriali) ce se găsesc în interiorul cavităţii uterine. Fibroamele uterine sunt cele mai frecvente tumori benigne diagnosticate la femei.
Simptomele pot varia foarte mult. Dacă unele femei nu prezintă niciun simptom, altele au sângerări vaginale menstruale abundente şi discomfort pelvin. Fibroamele care deformează cavitatea endometrială şi polipii endometriali pot duce la infertilitate.
Tratamentul poate fi medicamentos, pentru ameliorarea simptomatologiei, fie chirurgical, pentru extirparea tumorilor.
Dacă rezultatul iniţial indică nişte modificări celulare la nivelul cervixului, medicul poate indica o colposcopie sau o testare pentru HPV – Human Papilloma Virus. Dacă în urma examenului colposcopic se constată o anomalie la nivelul colului uterin, se indică biopsie şi examen histopatologic.
Orice femeie trebuie să facă un control ginecologic anual, care să cuprindă consultul ginecologic, culturi vaginale şi din col, test Papanicolau şi ecografie transvaginală.
Dacă testul Papanicolau este corectat efectuat, leziunile de la nivelul colului pot fi depistate în stadii incipiente.
Cauzele infertilităţii sunt multiple: tulburări de ovulaţie, endometrioză, fibroame uterine, malformaţii ale aparatului genital, trompe obstruate, insuficienţă ovariană prematură. Tratamentul infertilităţii depinde de cauza ei. Poate fi medicamentos, pentru restabilirea ovuluţiei şi menstruaţiei, chirurgical, pentru corectarea patologiilor genitale. Atunci când aceste metode au fost depăşite, se poate apela la tehnici de reproducere umană asistată, ca înseminarea intrauterină sau fertilizarea în vitro.
Denumită şi dispaneurie, această afecţiune poate avea multiple cauze, atât psihologice, cât şi fizice. Orice femeie prezintă în timpul vieţii, cel puţin o dată, durere la contactul sexual. Aceasta nu trebuie însă ignorată, trebuie sa va adresati medicului. Tratamentul trebuie să se adreseze în primul rând cauzei.
Dismenoreea se caracterizează prin dureri la nivelul abdomenului inferior, care variază de la uşoare la severe, şi pot restricţiona activitatea femeii. Diamenoree primară apare de la primele menstre şi nu este asociată unei patologii ginecologice. Scade în intensitate odată cu trecerea anilor şi poate chiar să dispară după naştere. Dismenoreea secundară apare ca simptomatologie la diverse patologii organice şi durează mai mult ca dismenoreea primară.
Atunci când crampele sunt severe se poate asocia cu starea de greaţă, vărsaturi.
Poate fi legată de menstruaţie, dar poate apărea şi între menstre, în timpul sarcinii sau menopauzei. Atunci când sângerarea nu este legată de menstră, când apare în copilărie sau la menopauză, sau în timpul sarcinii, este un motiv serios de îngrijorare.
Trebuie să te adresezi medicului când :
Dacă apar la fetiţe înainte de pubertate
La femeile de vârstă reproductivă :
La femeile aflate la menopauză:
Sunt o problemă serioasă cu care se confruntă femeile. Cele mai frecvente sunt infecţia cu Chlamydia, Gonoreea şi Sifilisul. Partenerii sexuali multiplii şi nefolosirea corespunzătoare a prezervativului sunt cauzele obişnuite. Cel mai bun tratament este prevenţia. Dacă aveţi simptome ca: leucoree abundentă, urât mirositoare, dureri pelvine sau la contactul sexual, leziuni la nivelul aparatului genital, e indicat să ajungeţi la medic.
Sunt cauzate de bacterii ce colonizează la nivelul tractului urinar inferior şi sunt de 10 ori mai frecvente la femei decât la bărbaţi. Mai mult de jumătate dintre femei prezintă la un moment dat în viaţă o infecţie urinară care poate recidiva.
Cauze:
Simptomele includ: senzaţie de usturime şi arsură la urinare, disurie, urinări frecvente, polakiurie, nevoie urgentă de a urina, dureri la nivelul abdomenului inferior, urină urât mirositoare, durere la contactul sexual.
Tratamentul constă în administrarea de antibiotice.
Cele mai frecvente sunt infecţiile cu Candida, Thricomoniaza şi vaginoza bacteriană. Simptomele includ leucoree abundentă, urât mirositoare, senzaţie de mâncărime şi arsură vulvovaginală. Diagnosticul se pune ţinând seama de simptome şi prin culturi din secretia vaginală şi col. Tratamentul se stabileşte în funcţie de tipul infecţiei.