Infertilitatea are multiple cauze. Tocmai de aceea, atunci când ne dorim să devenim părinţi, este important să facem un control amănunţit pentru a afla care ne este starea de sănătate. Una dintre cauzele infertilităţii este salpingita, adică inflamarea trompelor uterine ca urmare a acţiunii unei infecţii. Medicul Andreas Vythoulkas, medic specialist obstetrică-ginecologie, cu supraspecializare în infertilitate ne-a spus mai multe despre această afecţiune care are ca effect secundar infertilitatea.
Trompele uterine – organe cu o lungime de circa 10 -15 cm ce leagă ovarele de uter – au un rol important în procesul de a rămâne însărcinată. Atunci când trompele sunt infectate, se va dezvolta un ţestut cicatrizant, iar acest ţesut va crea un blocaj care împiedică ovulul să ajungă în uter. Aceasta este, de fapt, şi explicaţia pentru faptul că salpingita este, fără îndoială, una dintre frecventele cauze ale infertilităţii.
Salpingita este o afecţiune destul de frecventă, întâlnită preponderent la femeile tinere, cu vârsta sub 25 de ani, active sexual. Factorii de risc sunt reprezentaţi de începerea vieţii sexuale la o vârstă fragedă, multipli parteneri sexuali şi nefolosirea prezervativului.
Am înţeles ce este această afecţiune. Dar rămâne întrebarea: ce anume o cauzează? Referitor la infecţiile care au ca urmare acest tip de inflamaţie, cele mai comune sunt cele cu transmitere sexuală, respectiv Chlamydia trachomatis şi Gonoreea. Şi mycoplasmele sunt implicate în 5%-10% din cazurile de infecţie, în asociere cu alţi germeni. Uneori, din cauza unui dezechilibru hormonal sau ca urmare a unei stări de imunosupresie, inclusiv germenii prezenţi în mod normal în flora vaginală (stafilococ, streptococ), pot determina apariţia salpingitei. Chiar şi purtarea unui sterilet ca mijloc contraceptiv poate reprezenta un factor de risc pentru apariţia salpingitei, deoarece antrenează un risc de infecţie genitală la inserare.
Salpingita poate fi acută (cu debut subit şi simptome severe) sau poate fi cronică (boala persistă pe o perioadă lungă de timp, în absenţa simptomelor sau cu puţine simptome). Atunci când sunt prezente, simptomele salpingitei includ scurgeri vaginale de culoare galbenă, durere în timpul menstruaţiei, ovulaţiei şi contactului sexual, sângerări între menstre, durere lombară surdă, durere abdominală, urinări dese, greaţă, vărsături, febră. Multe dintre pacientele cu salpingită acuză durere atunci când stau întinse pe spate, cu picioarele îndoite.
Diagnosticul va fi pus de medic în urma unui examen fizic şi a efectuării unor teste de laborator ce includ analize pentru detectarea germenilor infecţioşi, dar şi pentru sifilis şi HIV, analiza urinei pentru a exclude o infecţie urinară, analize de sânge, dar şi efectuarea unui test de sarcină pentru a exclude prezenţa unei sarcini ectopice. În momentul în care apare rezultatul tuturor acestor analize/teste, medicul poate pune un diagnostic correct.
În ceea ce priveşte tratamentul salpingitei, acesta constă în primă fază în administrarea de antibiotice cu spectru larg, urmând ca după obţinerea rezultatelor analizelor bacteriologice şi serologice, tratamentul să fie ţintit, pentru cauza exactă a infecţiei. Antibioterapia durează de regulă trei săptămâni şi este recomandat să fie urmată şi de partener, pentru a evita reinfectarea cuplului. De obicei, antibioticele sunt asociate şi cu medicaţie antiinflamatoare.
În formele grave de salpingită se impune neapărat spitalizare şi instituirea tratamentului de urgenţă, respectiv administrarea de antibiotice intravenos sau drenarea eventualelor abcese sau lichide acumulate.
Netratată sau tratată cu întârziere, salpingita poate cauza blocaje, aderenţe sau formarea de ţesut cicatricial la nivelul trompelor uterine, complicaţii ce duc la infertilitate. Dacă obstrucţiile nu pot fi rezolvate chirurgical sau dacă deteriorarea trompelor a fost masivă şi s-a impus ablaţia, singura variantă rămâne fertilizarea in vitro.