Ştii deja că sânii tăi sunt compuşi din ţesut mamar. Iar acesta poate fi dens sau gras. Atunci când o femeie are un procent mare de ţesut fibros, poate fi diagnosticată cu ţesut mamar dens. Dacă eşti în această situaţie nu trebuie să te panichezi.
Trebuie să ştii că ţesutul mamar dens nu este ceva ieşit din comun, că se poate diagnostic uşor cu ajutorul unei mamografii, că poate fi rezultatul unei medicaţii pentru altă afecţiune.
Densitatea sânului este oferită de cantitatea de ţesut gras a sânului. Cu cât este mai mult ţesut gras, cu atât sunt mai puţin denşi sânii. Unele statistici estimează că 40-50% dintre femeile cu vârsta cuprinsă între 40 şi 74 de ani au densitatea crescută. Institutul Naţional de Cancer din SUA spune că aceste femei sunt mai predispuse să aibă mamografii fals negative decât cele care nu au ţesutul mamar dens.
Studii recente au legat densitatea sânului cu un risc crescut de a face cancer la ambii sâni. Deşi nu este o dovadă clară că ţesutul mamar dens duce la cancerul de sân, este cunoscut ca fiind un factor ce poate contribui la apariţia acestuia, iar medicii încearcă să definească ce tip de relaţie este între acesta şi cancer.
Este o concepţie greşită conform căreia sânii mari sau sânii fermi au o densitate crescută. Şi totuşi, o femeie cu sâni fermi nu are neapărat şi sânii denşi. Densitatea ţesutului mamar se poate schimba de-a lungul timpului. De exemplu, pe măsură ce înaintează în vârstă, schimbările hormonale pot creşte cantitatea grăsimii din sâni.
Factorii de risc pentru apariţia densităţii ţesutului mamar
Medicii pot detecta densitatea crescută a sânilor cu ajutorul imagisticii, de obicei la mamograf. Doctorii impart ţesutul mamar în: ţesut cu preponderenţă gras, densitate dispersată, densitate consistentă şi densitate extremă.
Deşi medicii separă ţesutul mamar în aceste patru categorii, o femeie nu poate fi încadrată într-una singură. Pentru că ţesutul dens şi tumorile canceroase apar albe pe mamografie, se îngreunează astfel identificarea corectă şi precisă al leziunilor cancerigene.
Este posibil, de exemplu, ca un medic să diagnosticheze o zonă cu ţesut dens ca fiind o tumoare, pentru a afla ulterior că este doar o aglomerare de ţesut mamar cu densitate crescută. Pentru a nu fi într-o astfel de situaţie, este bine să faceţi şi un RMN sau alte investigaţii imagistice.
Cum previi sau tratezi ţesutul dens?
Chiar dacă nu poţi împiedica apariţia ţesutul dens, alegerea unui stil de viaţă sănătos poate ajuta la reducerea riscului apariţiei cancerului la sân: o greutate normală, exerciţii fizice regulate, renunţarea la alcool şi tutun.
Journal of National Cancer Institute este de părere că femeile care au un ţesut mamr dens au un risc de 4-5 ori mai mare de a dezvolta cancer de sân pe parcursul vieţii.
Un alt studiu publicat în Cancer Journal a descoperit că femeile cu un astfel de ţesut şi care au deja cancer la un sân au un risc crescut de a face cancer şi la celălalt sân. Aceste informaţii sunt preţioase pentru medicii care consiliază femeile cu privire la descoperirea precoce a cancerului la sân, ca şi pentru cei care tratează femeile care au această maladie.
În SUA, peste 20 de state au aprobat legi care le cer radiologilor să informeze toate femeile care au fost diagnosticate cu ţesut mamar dens că au un risc mai mai mare de a face cancer. Aşa că, în momentul în care află că are aşa ceva, o femeie trebuie să discute cu medicul ei despre riscurile individuale, ţinând cont de starea ei de sănătate generală şi de istoricul familial.
American Cancer Society recomandă femeilor cu vârste cuprinse între 45 şi 54 să facă anual o mamografie, iar după 55 de ani să facă două pe an.
Sursa: www.medicalnewstoday.com