Ce este insomnia?
Te-ai gandit vreodata de ce fel de insomnie suferi? Specialistii au identificat trei feluri: trecatoare, intermitenta si cronica. Insomnia trecatoare se manifesta pe termen scurt, aparand de obicei de-a lungul unei perioade cuprinse intre o noapte si cateva saptamani. Insomnia intermitenta este termenul care desemneaza o insomnie trecatoare care este resimtita periodic. Insomnia cronica se manifesta prin lipsa somnului aproape in fiecare noapte pe o periada de minim o luna.
Majoritatea oamenilor au fost atinsi de o insomnie trecatoare si/sau intermitenta la un moment dat. Acest tip de problema nu este considerata neaparat o dereglare, ci de cele mai multe ori rezultatul unei stari de anxietate, unei anumite medicatii, boala sau stres asociate cu un eveniment, precum pierderea slujbei sau a partenerului de viata. Indiferent ca esti femeie sau barbat, insomnia nu te ocoleste, insa studiile arata ca rata de incidenta la femei este cu 40% mai mare, mai ales in randul celor care depasesc varsta de 40 de ani. De asemenea, oamenii in varsta resimt mai des episoade de insomnie, datorate de obicei unor probleme medicale, si nu unei nevoi scazute de odihna, asa cum se vehiculeaza in popor.
Contrar unei alte conceptii gresite, insomnia nu se defineste neaparat ca o reducere a cantitatii de somn, ci mai degraba este legata de calitatea somnului. De fapt, indiferent de cat de lunga este perioada in care adormi, sau cat de mult te trezesti intr-o noapte, poti sa ai parte de somn suficient. Pentru a aprecia acest lucru, este important sa intelegi „arhitectura” propriului somn, adica tiparul dupa care se alterneaza perioada REM (rapid-eye-movement), sau somnul in care visezi, si perioada non-REM.
Chiar si persoanele care sufera de insomnie pot invata trucuri noi
Aceste persoane pot urma un program de sase saptamani propus de Dr. Gregg D. Jacobs, profesor de psihiatrie la Facultatea de Medicina a Universitatii Harvard in lucrarea sa „Sa spunem noapte buna insomniei”. Acest program include o restructurare cognitiva a carei tinta este identificare si inlocuirea gandurilor negative cu unle pozitive. Acest lucru nu inseamna nicidecum o negare a insomniei, ci mai degraba restructurarea cognitiva: a gandi despre insomnie intr-un mod mai putin negativ ori deformat. De exemplu, in timp ce stai intins in pat incercand sa adormi in loc sa iti spui „nu pot sa adorm iar maine voi fi un dezastru la munca”, poti sa gandesti „mai devreme sau mai tarziu, tot o sa adorm”. Cu putin antrenament, aceasta tehnica simpla poate deveni un automatism.
Plantele care te ajuta sa dormi
Stresul si anxietatea pot forma o bariera pentru un somn de calitate. Exista cateva plante recunoscute care induc o stare de relaxare si inlatura efectele stresului ajutand la obtinerea unui somn linistit. Totusi trebuie facut un avertisment: nu trebuie combinate medicamentele antidepresive cu plantele medicinale care au efect calmant.
Valeriana (Valeriana officinalis): Aceasta planta a fost folosita ca tranchilizant usor si somnifer de mai bine de 1000 de ani. In Anglia, in timpul atacurilor din al II-lea Razboi Mondial, valeriana era prescrisa oamenilor pentru a-i ajuta. Tinand cont de eficienta efectului ei, valeriana a fost comparata cu diazepamul. Insa, spre deosebire de celelalte barbiturice, valeriana nu produce ameteli dimineata si nu creaza dependenta.
Passiflora (Passiflora incarnata): In 1867 a fost introdusa in medicatia din SUA ca sedativ usor. Proprietatile calmante ale acestei plante nu au fost insa transmise si celorlalte plante din clasa ei. Efectul de tranchilizant usor este dat de efectul continutului in alcaloizi, care se gaseste in partea aeriana a plantei. In timpul celui de-al II-lea Razboi Mondial, in Germania, aceasta planta era folosita la obtinerea „serului adevarului”. Alcaloizii continuti de aceasta planta combat depresia si declanseaza o stare de bine.
Gotu Kola (Centella asiatica): Este recunoscuta in intreaga lume pentru capacitatea de a calma trupul si mintea. In Ayurveda, gotu kola este considerata planta care aduce echilibrul, care induce starea de relaxare si energizeaza simturile. Din acest motiv este introdusa in alimentatia yoginilor pentru a-i ajuta sa obtina mai usor starea profunda de meditatie. Elefantii indieni care au reputatia ca nu uita niciodata, adesea se infrupta din frunzele acestei plante. Gotu kola este bogata in complexul de vitamine B, care sunt recunoscute ca fiind vitaminele antistres.
Sunatoarea (Hypericum perforatum): Studii realizate prin anii ’80 au aratat ca aceasta planta poate ajuta cu succes in stari de anxietate si stres, imbunatatind calitatea somnului. Astazi are o reputatie universala de sedativ.
Kava kava (Piper methysticum): face parte din familia piperului si a fost folosita de secole ca un relaxant natural in sudul Pacificului. Studiile au demonstrat ca folosirea acestei plante este compatibila cu tratamentul cu Benzodiazepines, insa fara a inregistra efecte secundare. Trebuie totusi sa se aiba in vedere faptul ca, la unele persoane, poate dezvolta unele afectiuni ale pielii numite „kava dermopatie” caracterizata prin descuamarea pielii.
Articol exclusiv online