Tratamentul cu antibiotice – când este indicat, ce efecte secundare poate avea

Tratamentul cu antibiotice a devenit, din păcate, pentru mulți români sinonim cu un panaceu. La orice mică răceală, o durere de măsea ori niște bube care nu se mai dau duse, hop bulina stocată în dulăpiorul cu medicamente sau cerută insistent la farmacie!

Trebuie știut însă că antibioticul ne poate fi atât aliat, dar și dușman aprig, mai ales dacă îl înghițim ca pe bomboane, fără recomandarea medicului.

Prescrierea antibioticului este specifică pentru fiecare pacient în parte, trebuie ţinut cont de tipul de infecţie, de sensibilitatea germenului la medicament, de distribuţia acestuia în organism, de efectele secundare, de toxicitatea şi gravitatea infecţiei, avertizează specialiștii.

Recomandări

Pneumonia: cum se manifestă și când sunt necesare antibioticele

Tot ce trebuie să știi despre paracetamol: ce efect are, cum se ia, reacţii adverse, contraindicații

Tratamentul cu antibiotice – când nu este indicat

Antiobioticele ajută doar la tratarea infecțiilor cauzate de bacterii, NU și de virusuri.

Bolile precum gripa, răceala, bronşita sunt cauzate de virusuri, situaţii în care antiobioticul este inutil, poate chiar dăunător. De asemenea, febra mare asociată unor afecţiuni nu indică neapărat o infecţie bacteriană.

Antibioticul nu previne infecţiile, însă poate fi prescris de către medic cu acest scop înainte sau după o intervenţie chirurgicală.

Antibiotice pentru COVID-19. În ce situații sunt recomandate?

Antibiotice pentru COVID-19? Cu siguranță nu, cel puțin dacă nu există suspiciunea unei infecții bacteriene, spun specialiștii de la Societatea Română de Microbiologie. În caz contrar, le luăm degeaba și, mai mult, riscăm să dezvoltăm rezistență la antimicrobiene.

Unii pacienți cu COVID-19 pot dezvolta coinfecții bacteriene, cum este pneumonia. În acest caz, medicii pot prescrie antibiotice pentru a trata infecția bacteriană secundară la pacienții respectivi.

Diagnosticul corect este însă cheia! Testarea ajută la distingerea infecților virale (de exemplu, COVID-19, gripă) de cele bacteriene. Astfel, antibioticele  nu vor mai fi prescrise și utilizate fără să fie necesar, reducând riscul de rezistență la antibiotice și îmbunătățind asistența medicală furnizată pacientului.

Nu vă autoadministrați niciodată singuri antibiotice!

Este important să respectați recomandările medicului. Dacă nu vă simțiți bine, apelați la medic și nu vă autoadministrați și nu luați antibiotice fără rețetă.

Cât durează tratamentul cu antibiotice

Durata obişnuită a tratamentului cu un antibiotic este de 5 până la 10 zile. Există şi excepţii când tratamentul este de 3 zile sau chiar luni întregi.

Din păcate, majoritatea pacienţilor întrerup tratamentul cu antibiotice la primele semne de ameliorare a simptomelor. Acest lucru nu este corect, pentru că poate determina o recidivă a bolii și, în acelaşi timp, o creştere a rezistenţei bacteriene.

Este greşit împământenită ideea că o „doză şoc” la prima administrare duce la o ameliorare mai rapidă a simptomelor şi la reducerea duratei tratamentului.

Cum se administrează corect antibioticele?

În general, administrarea corectă a antibioticelor este pe stomacul gol, cu o cantitate suficientă de apă. Există însă şi excepţii, vorbim aici despre pacienţii cu probleme gastrice care trebuie să ceară sfatul farmacistului în această privinţă.

Pentru un efect optim trebuie respectat modul de administrare prescris de medic. Ne referim la doză, intervalul orar dintre administrări şi durata tratamentului.

Cu ce NU se asociază antibioticele?

Este recomandată evitarea consumului de alcool în timpul tratamentului cu antibiotice, deoarece atât alcoolul, cât şi medicamentele sunt metabolizate la nivel hepatic, ducând la suprasolicitarea ficatului.

Sunt şi antibiotice care, în combinaţie cu alcoolul, îşi pierd eficacitatea sau formează în organism chiar compuşi toxici, caz în care consumul de alcool este interzis.

Lactate? Asocierea acestora cu antibioticele este o practică des utilizată din convingerea că lactatele (în special produsele lactate obţinute prin fermentaţie, aşa cum sunt iaurtul, chefirul, sana) ajută la menţinerea florei intestinale. Totuşi, în cazul anumitor clase de antibiotice, această asociere nu este recomandată, deoarece se formează compuşi care le reduc efectul terapeutic.

Contraceptive şi antibiotice? Este cunoscut faptul că asocierea antibioticelor cu alte medicamente poate modifica eficienţa acestora. În cazul contraceptivelor, unele antibiotice pot produce o scădere a efectului de contracepţie, prin urmare se recomandă utilizarea unor metode contraceptive suplimentare pe durata tratamentului.

Tratamentul cu antibiotice – posibile efecte secundare

Antibioticul nu face diferenţa între bacteriile care au produs infecţia şi cele benefice organismului. Orice tratament cu antibiotice poate produce un dezechilibru al florei intestinale, bucale şi vaginale.

La nivel intestinal pot apărea scaune moi, chiar diaree. Pentru evitarea acestor tulburări este recomandată utilizarea produselor probiotice. Important este ca administrarea acestora să se facă la un interval de cel puţin 2 ore înainte sau după doza de antibiotic, pe toată durata tratamentului, dar şi după terminarea acestuia.

Perturbarea florei bucale şi vaginale poate duce la apariţia candidozei. În această situaţie este recomandată asocierea unui antimicotic cu acţiune locală sau sistemică.

Tratamentul antiinfecţios produce, de cele mai multe ori, scăderea rezistenţei organismului, de aceea este indicată asocierea de produse care cresc imunitatea.

Contraindicaţii ale administrării de antibiotice

Principala contraindicaţie a unui antibiotic este apariţia în istoricul pacientului a unei reacţii alergice la substanţa activă sau excipienţi. Riscul incidenţei unei alergii este mai mare în cazul copiilor sub 1 an sau al pacienţilor care suferă de astm, febra fânului ori eczeme.

Pericolele abuzului de antibiotice

Consumul abuziv şi nejustificat de antibiotice duce la creşterea rezistenţei microorganismelor, necesitând ulterior mărirea dozelor sau înlocuirea cu alte antibiotice, de clasă superioră.

Bacteriile care în trecut răspundeau la tratamente au devenit tot mai rezistente. Rezistenţa la antibiotice este în prezent una din cele mai grave probleme de sănătate publică.

Pentru a ne păstra în continuare antibioticul drept aliat, este responsabilitatea noastră, a tuturor, să-l utilizăm în mod raţional!