Tu eşti predispus la afecţiuni gingivale?

Afecţiunile gingivale afectează în fiecare an milioane de oameni din întreaga lume. Acestea reprezintă problema numărul 1 în igienă orală.

Conform unui studiu aproximativ 80-85% dintre persoane riscă să facă o formă de boală parodontală cu evoluţie cronică, 10% din populaţie nu face nici un fel de boală parodontală fiind imună, iar 5% riscă să facă o formă agresivă a bolii parodontale cu o evoluţie mult mai rapidă şi un răspuns mult mai dificil la tratament.

Ce sunt afecţiunile gingivo-paradontale?

Recomandări

Cum poţi să lupţi împotriva imunităţii scăzute a organismului

Depresia: cauze, tratamente şi prevenire

Afecţiunile gingivale apar atunci când placa bacteriană acoperă dintîi şi irită gingiile, care se inflamează. Primul simptom care trebuie să te îngrijoreze este sângerarea dinţilor. Gingivita este prima fază a afecţiunilor gingivale, atunci când gingiile sunt inflamate şi sângerează.

“Gingivitele netratate perioade lungi de timp pot evolua spre afecţiuni mai grave cum sunt parodontitele/parodontopatiile. Pe măsură ce parodontita evoluează, osul care fixează dintele în maxilare se retrage şi dinţii încep să se clatine. Dacă boala nu este oprită la timp, în final dinţii ies singuri din os. De aceea parodontita a devenit cauza principală a pierderii dinţilor”, spune medicul stomatolog Andra Custură, clinica Andra Smile.

Semne şi simptome

Unul dintre primele semne este apariţia sângerării în jurul dinţilor în timpul spălatului pe dinţi sau în timpul meselor. Un alt semn este mirosul neplăcut al gurii. O situaţie care reprezintă o urgenţă din acest punct de vedere este dacă observaţi dinţi care au mobilitate.

“Majoritatea oamenilor suferă de o formă sau alta a afecţiunilor gingivale. În general gingivitele pot apărea la orice vârstă, dar parodontoza apare cel mai des la vârstă adultă de peste 40 de ani. Totuşi boala evoluează în cele mai multe cazuri foarte încet aşa că poate fi descoperită şi tratată la timp,” adaugă Dr.Andra Custură.

Semnele afecţiunilor gingivale sunt în general greu de recunoscut,  însă sunt detectate foarte repede de către un medic stomatolog, la un control de rutină.  Pe măsură ce înaintăm în vârstă, sistemul nostru imunitar îşi pierde eficacitatea comparativ cu vârstele anterioare, iar scăderea imunităţii poate contribui la apariţia afecţiunilor gingivale. Acestea pot duce la retracţia gingivală şi la expunerea din ce în ce mai mare a suprafeţei dentare. Rădăcina dintelui este mult mai vulnerabilă la atacurile acizilor generaţi de placă bacteriană. În plus, situaţia se agravează deoarece placă bacteriană se acumulează mai întâi la marginea ţesutului gingival, acolo unde începe suprafaţa expusă a rădăcinii dintelui.

Fumatul tinde să cauzeze o creştere a bolii parodontale din varii motive. Fumul inhalat poate lăsa toxine iritante pe dinţi care pot fi dificil de eliminat prin igiena orală. Aceste substanţe nesănătoase pot provoca gingiilor sângerări grave. Fumătorii pot avea, de asemenea, un răspuns imun compromis la infecţie, şi probleme cu vindecarea corectă şi oxigenarea – toţi factorii care pot influenţa negativ gingiile.

În timpul sarcinii, gingiile pot deveni mai sensibile şi mai vulnerabile la sângerări, din cauza modificărilor hormonale. În timpul sarcinii, organismul suferă atât de multe schimbări, încât îi este greu să se obişnuiască cu toate acestea. Din studiile efectuate, se constată că peste jumătate dintre femeile însărcinate se confruntă cu afecţiuni gingvo-dentare. Cel mai probabil, femeile însărcinate vor prezenta simptome ale afecţiunilor gingivale începând cu a doua sau a treia lună de sarcină, severitatea acestor afecţiuni crescând până în luna a opta. În această perioadă, unele femei observă sângerări, înroşirea sau inflamarea ţesutului gingival.

Stresul neuro-psihic poate complica misiunea organismului de a combate afecţiunile, deoarece stresul poate duce la supresia sistemului imunitar, favorizând astfel proliferarea bacteriilor care determină afecţiunile gingivale.

“Stresul determină persoanele să deprindă obiceiuri nefiziologice care duc la apariţia afecţiunilor gingivale, cum ar fi fumatul sau consumul unor alimente nesănătoase, precum şi să ignore necesitatea asigurării unei igiene orale zilnice adecvate sau necesitatea vizitelor regulate la medicul dentist”, explică Dr. Andra Custură.

Persoanele cu diabet sunt mai vulnerabile la infecţiile gingivale. Structura vaselor de sânge este modificată, ceea ce poate cauza o reducere a circulaţiei sangvine, care, la rândul sau poate afecta structura ţesutului gingival şi a celui osos, facându-le o pradă uşoară în faţa atacului bacterian.

Inflamaţia gingivală este, de asemenea, asociată cu boli cardiovasculare, boli pulmonare, pneumonie, artrită reumatoidă.

Tratament

Motivul principal este acumularea de bacterii în jurul dinţilor, iar de aceea tratamentul constă în îndepărtarea plăcii bacteriene în cele mai multe cazuri prin detartraj.

“Atunci când dinţii sunt foarte afectaţi cu retracţii mari de os şi mobilitate patologică este nevoie de anestezie şi curăţarea subgingivala a rădăcinilor dentare prin igienizare subgingivala. Pentru îndepărtarea completă a bacteriilor pot fi necesare paste cu diferite antibiotice aplicate în jurul dinţilor“, adaugă Dr. Andra Custură.

Prevenţie

Cea mai bună metodă pentru a preveni afecţiunile gingivale este asigurarea unei îngrijiri adecvate. Este esential să vizitaţi medicul dentist o dată la 6 luni.  Utilizarea unei  game complete de produse, adecvate stării de sănătate a cavităţii bucale, conform recomandării medicului dentist: pastă de dinţi, periuţă de dinţi, apă de gură, aţă dentară, periuţe interdentare duce la o mai bună igienă orală şi la scăderea riscului apariţiei afecţiunilor gingivale. De asemena utilizarea tehnicii de periaj corectă asigură gingii sănătoase.

Andra Smile oferă servicii de implantologie, estetică dentară, ortodonţie, protetica, endodonţie, parodontologie, stomatologie preventivă, pediatrica, restaurativa şi chirurgie dento-alveolara. Mai multe detalii pe www.andrasmile.ro