Paracetamolul (sau acetaminofenul), unul dintre cele mai utilizate medicamente din România pentru combaterea durerii și reducerea febrei, este disponibil în farmacii fără prescripție medicală, fiind considerat adesea un remediu inofensiv atunci când este utilizat moderat. Cu toate acestea, consumul excesiv poate duce la intoxicații severe și la complicații care pun în pericol viața. Medicul Radu Țincu, specialist în toxicologie și medic primar anestezie și terapie intensivă, avertizează asupra riscurilor consumului necontrolat de paracetamol, subliniind că acest medicament poate fi extrem de toxic, în special pentru ficat.
Paracetamolul este un analgezic folosit pentru a trata durerea de intensitate moderată și febra. Se găsește sub diverse forme: tablete, capsule, soluții care se dizolvă în apă și chiar forme injectabile pentru administrare intravenoasă. Deși este recomandat atât adulților, cât și copiilor, doza de paracetamol trebuie adaptată la nevoile individuale ale fiecărei persoane.
Medicul Radu Țincu explică faptul că paracetamolul se metabolizează în ficat, unde devine un metabolit inactiv, care însă poate deveni extrem de toxic în cazul unui consum excesiv.
„Pentru a neutraliza acest metabolit periculos, organismul utilizează glutationul hepatic, dar dacă acesta se epuizează, ficatul rămâne vulnerabil. În acest moment, pot apărea probleme grave de sănătate, precum necroza hepatică (distrucția celulelor hepatice) și hepatita acută toxică”, spune medicul.
În general, doza maximă de paracetamol recomandată pentru un adult sănătos este de 4 grame pe zi. Consumul mai mare de 4 grame poate duce rapid la toxicitate hepatică.
„În funcție de organismul fiecărei persoane și de modul în care ficatul metabolizează medicamentul, efectele toxice pot apărea chiar și la doze de 6-8 comprimate de paracetamol. Peste acest prag, riscurile devin semnificative”, avertizează Radu Țincu.
Persoanele cu afecțiuni hepatice preexistente, copiii și vârstnicii sunt mai vulnerabile la efectele toxice ale paracetamolului, în special în cazul unui consum cronic.
Intoxicația cu paracetamol se poate manifesta în mai multe etape. Primele simptome, care pot apărea la doar câteva ore după ingestie, includ greață, vărsături și dureri abdominale. După o perioadă de 24-36 de ore, persoanele afectate pot părea că își revin, ceea ce poate crea o impresie falsă că totul este în regulă. Însă, în această perioadă, toxinele încă se acumulează în organism, iar ulterior pot apărea semne grave de hepatită acută toxică: icter (îngălbenirea pielii și ochilor), urină brună și scaune decolorate.
În cazul în care intoxicația progresează, pot apărea sângerări spontane, cum ar fi epistaxis (sângerări din nas) și sângerări gingivale, iar insuficiența hepatică severă poate duce la hemoragii interne. La doze extrem de mari, paracetamolul poate afecta și rinichii, provocând necroză renală, iar în cazuri grave, poate duce și la distrugerea fibrei musculare miocardice.
Un alt pericol major vine din faptul că multe medicamente eliberate fără prescripție medicală conțin paracetamol, dar sub denumiri comerciale diferite. Astfel, pacienții pot ajunge să depășească doza maximă recomandată fără a realiza acest lucru.
„Este esențial să citim cu atenție prospectul medicamentelor și să fim conștienți de conținutul acestora”, adaugă Radu Țincu.
Pentru a preveni intoxicațiile grave, paracetamolul trebuie administrat cu mare atenție și pentru perioade scurte de timp, de obicei, maxim o săptămână. Medicul recomandă întreruperea tratamentului dacă simptomele persistă sau dacă se observă orice semn de toxicitate. De asemenea, este important ca pacienții să nu combine mai multe medicamente care conțin paracetamol, chiar dacă acestea sunt destinate unor afecțiuni diferite.
Sursă foto – magone / Shutterstock