Pandemia de COVID-19 nu s-a încheiat și, după un an de la debut, nimeni nu se hazardează să spună cât va mai dura. Din fericire, cercetătorii și producătorii de vaccinuri s-au mobilizat, așa încât în prezent campaniile de vaccinare sunt în desfășurare în toate țările afectate de virusul SARS-CoV-2.
Atât de așteptate, în special de persoanele aflate la risc, vaccinurile împotriva COVID-19 încă sunt privite cu reticență de mulți oameni, al căror reproș față de ele este viteza cu care au primit autorizație de punere pe piață. Ceea ce nu știu mulți este faptul că gravitatea situației create de pandemie a schimbat dinamica.
O situație specială a necesitat condiții și acțiuni cu caracter special, iar explicația stă în faptul că fazele studiilor clinice s-au desfășurat de această dată în paralel, pentru a se câștiga timp. Dar ele au avut loc. Altfel, nimeni n-ar fi avut curajul să autorizeze punerea lor pe piață.
O categorie vulnerabilă în fața îmbolnăvirii de COVID-19 o reprezintă femeile însărcinate, al căror sistem imunitar este slăbit în perioada gestațională. Mai mult, dacă ele contactează coronavirusul, au un risc mai mare de a dezvolta forme grave ale îmbolnăvirii și de a avea nevoie de ventilație mecanică în secțiile de Terapie intensivă.
Părerea specialiștilor este că vaccinarea anti-COVID cu vaccinuri pe bază de ARN mesager (ARNm) sunt sigure pentru femeile însărcinate. Cu toate acestea, având în vedere că nu s-au realizat suficiente studii clinice cu privire la reacțiile adverse ale vaccinurilor asupra femeilor însărcinate, nu există nici suficiente date și informații asupra acestui subiect.
Astfel, în aceste condiții, femeile însărcinate vor trebui să decidă dacă acceptă vaccinarea pentru a se proteja împotriva unei boli care le-ar putea pune viața în pericol sau să aștepte până când vor fi disponibile mai multe date cu privire la vaccinarea categoriei din care fac parte.
În acest moment, nu se recomandă ca vaccinurile împotriva COVID-19 dezvoltate de companiile BioNTech/Pfizer (Comirnaty) și Moderna să fie utilizate în cazul femeilor însărcinate fără consultarea prealabilă a medicului și fără a fi luate în considerare riscurile și beneficiile individuale.
https://www.csid.ro/stiri-sanatate-frumusete-dieta/gravidele-si-femeile-care-alapteaza-pot-solicita-vaccinarea-impotriva-covid-19-19721922/
Conform informațiilor puse la dispoziție de producători, nu există până la acest moment suficientă experiență în studiile clinice pentru a recomanda utilizarea Comirnaty sau Moderna în timpul sarcinii.
În studiile pe modele animale nu s-au identificat efecte negative directe sau indirecte asupra embrionului/fătului, motiv pentru care vaccinarea poate fi luată în considerare atunci când beneficiile depășesc riscurile asupra mamei sau fătului (exemplu: personal medical expus la SARS-CoV-2 sau persoane însărcinate cu afecțiuni preexistente care predispun la evoluție severă a COVID-19).
Potrivit medicului pediatru american Henry Bernstein, membru al Comitetului consultativ al Centrelor pentru Controlul și Prevenirea Bolilor (ACIP), vaccinurile ARNm nu sunt vaccinuri cu virus viu, nu intră în nucleul celulelor și nu modifică ADN-ul.
De asemenea, potrivit unui alt specialist renumit, dr. Christian Pettker, profesor de obstetrică, ginecologie și științe reproductive la Școala de Medicină Yale, este puțin probabil ca vaccinul să ajungă la placentă și să o traverseze.
Se mai crede că vaccinul nu provoacă infertilitate sau avort spontan și nici nu afectează nou-născutul.
Din experiența femeilor însărcinate care au decis să se vaccineze pentru că beneficiile depășesc potențialele riscuri, s-a constatat că reacțiile adverse de după administrarea vaccinului au fost unele ușoare, respectiv febră ușoară și stare de oboseală.
Respectivele efecte secundare nu sunt de natură să îngrijoreze, ele indicând pur și simplu faptul că sistemul imunitar funcționează.
Nici în ceea ce privește vaccinarea cu vaccinurile Comirnaty și Moderna a femeilor care alăptează nu există până în prezent studii care să confirme sau infirme faptul că vaccinurile sunt excretate în laptele matern, dar poziția Agenției Europene a Medicamentului este că nu sunt suspectate riscuri în legătură cu alăptarea.