Vaccinarea antigripală – tot ce trebuie să știi despre vaccinul împotriva gripei

Vaccinarea antigripală este cea mai eficientă metodă de a reduce riscul de îmbolnăvire și complicații cauzate de gripă. Mai ales în contextul pandemic în care ne regăsim, vaccinarea antigripală este o necesitate, pentru a reduce cât mai mult riscul unei duble infectări – cu COVID și cu virusul gripal – care poate avea consecințe severe asupra organismului.

Având în vedere că vaccinul anti-COVID nu este momentan disponibil pentru categoria mică de vârstă, sub 12 ani, este cu atât mai important ca părinții să conștientizeze beneficiile vaccinului gripal în cazul micuților, care poate fi efectuat începând cu vârsta de 6 luni.

Studiile arată că peste 80% dintre decesele cauzate de complicațiile gripei au survenit la copiii nevaccinați antigripal. Și mai îngrijorător este faptul că jumătate dintre decese sunt înregistrate la copii sănătoși, fără alte boli care să le fragilizeze imunitatea.

Recomandări

Campania Atlas Gripal de conștientizare a importanței vaccinării antigripale continuă și în sezonul 2021-2022

Ce trebuie să știi despre vaccinul gripal: întrebări și răspunsuri

Cu precădere copiii cu vârste sub 5 ani sunt mai susceptibili să dezvolte complicații ale gripei, dacă nu sunt vaccinați. Aceste complicații constau în pneumonie, sinuzită, agravarea astmului și afecțiuni cerebrale.

Însă și adolescenții, adulții tineri și vârstnicii sunt categorii care trebuie să se vaccineze împotriva gripei, atât pentru prevenirea bolii și a complicațiilor, cât și pentru limitarea transmiterii virusului gripal în comunitate, prin imunizare de grup.

Aflăm în cele ce urmează ce este gripa, de ce este importantă prevenția prin vaccinarea antigripală, care sunt tipurile de vaccin gripal, beneficiile imunizării, dar și riscurile pe care le presupune boala în lipsa vaccinului.

Gripa – cauze, simptome, complicații

Gripa este o boală foarte infecțioasă cauzată de virusul gripal, care infectează căile respiratorii și plămânii. Sezonul gripal debutează, de regulă, în luna noiembrie și se termină în aprilie, cele mai multe cazuri de gripă fiind înregistrate în perioada decembrie-martie.

Virusul gripei se transmite prin inhalarea picăturilor de salivă eliminate prin tuse, strănut sau vorbit. De asemenea, virusul gripal poate fi contractat prin atingerea feței (gură, nas, ochi) cu mâinile neigienizate care au luat contact cu suprafețele contaminate.

Persoanele infectate sunt contagioase, adică pot răspândi mai departe virusul gripal, cu 1 zi înainte să apară simptomele până în zilele 5-7 de boală. În cazul copiilor mici sau al persoanelor vârstnice, cu afecțiuni preexistente, perioada de contagiozitate poate fi mai mare.

Imunitatea dobândită în urma infectării nu este permanentă, anticorpii scăzând drastic pe parcursul câtorva luni. De asemenea, trebuie menționat că virusul gripal este în fiecare an supus mutațiilor, așadar imunitatea naturală dobândită într-un an nu mai este valabilă și în următorul sezon gripal.

Simptomele gripei, spre deosebire de răceală (viroză), debutează de obicei brusc, la scurt timp după contractarea virusului, și pot consta în:

• Febră sau/și frisoane
• Dureri musculare
• Cefalee
• Oboseală extremă
• Slăbiciune musculară
• Nas înfundat
• Secreții nazale
• Strănut
• Dureri sau/și usturime în gât
• Tuse uscată, persistentă
• Greutate în respirație (senzație de sufocare, de inspir incomplet)
• Dureri de ochi
• Greață
• Vărsături
• Diaree

De cele mai multe ori, gripa nu produce complicații, mai ales dacă persoana infectată are un stil de viață sănătos și nu prezintă factori de risc. Alteori însă, gripa poate produce complicații grave sau chiar deces.

Categoriile de persoane predispuse la o formă gravă a gripei și apariția complicațiilor cu risc de deces sunt:

• Copiii sub 5 ani și persoanele peste 65 de ani
• Persoanele instituționalizate
• Persoanele cu boli cronice (astm, diabet, boli de inimă, de rinichi, de ficat, de plămâni, diabet etc.)
• Persoanele cu obezitate (indice de masă corporală peste 30)
• Femeile însărcinate
• Persoanele care urmează tratament pe termen lung cu diverse medicamente care scad imunitatea

Persoanele nevaccinate din aceste categorii riscă să dezvolte complicații grave, care le pot pune viața în pericol.

Printre aceste complicații se numără: bronșita, pneumonia, miocardita, otita, encefalita, sindromul respirator acut sever.

Vaccinarea antigripală – tipuri de vaccin gripal, reacții adverse

Vaccinarea antigripală reprezintă cea mai bună metodă de profilaxie împotriva infecției cu virusul gripal. Momentul oportun pentru efectuarea vaccinului gripal este finalul lunii octombrie, începutul lunii noiembrie. Asta, deoarece vârful imunității se obține chiar înainte de debutul circulației intense a virusului gripal, în luna decembrie, efectul protector menținându-se până la sfârșitul sezonului gripal, respectiv martie-aprilie.

Vaccinul gripal se face într-o singură doză – fie că vorbim de cel nazal sau cel injectabil. După inoculare, compușii din vaccin activează sistemul imun, care induce producția de anticorpi specifici ce oferă protecție sezonieră împotriva gripei.

Există 2 tipuri de vaccin gripal disponibile:

• Vaccin injectabil cu virus inactivat – poate fi folosit pentru toate categoriile de vârstă, inclusiv copii peste 6 luni
• Vaccin intranazal cu virus viu atenuat – utilizat pentru copiii cu vârste între 2 și 18 ani

Vaccinul gripal reduce riscul de a face boala, precum și severitatea simptomelor și apariția complicațiilor care să necesite spitalizare, în cazul contractării virusului.

Rareori este posibilă infecția cu o tulpină nouă de virus care să nu fi fost conținută de preparatul administrat. De cele mai multe ori, persoanele vaccinate fac forme foarte ușoare ale bolii, fără simptome severe, datorită răspunsului imun prompt și eficient.

Contraindicațiile la vaccinul gripal sunt următoarele:

• Sugari cu vârsta sub 6 luni
• Persoane cu simptomatologie de gripă (febră peste 38 de grade Celsius)
• Persoane cu istoric de alergii grave la vaccin (reacție anafilactică) sau la oricare din componentele preparatului
• Persoane care suferă de neutropenie severă
• Persoane care urmează anumite tratamente pentru cancer (ipilimumab şi nivolumab)

La fel ca în cazul oricărui alt vaccin, există riscul apariției unor reacții adverse, în majoritatea covârșitoare a cazurilor acestea fiind temporare.

Printre aceste posibile reacții adverse post-vaccinare antigripală se numără:

• Durere, roșeață sau inflamație a locului în care a fost administrată injecția
• Dureri de cap
• Durere sau slăbiciune musculară
• Oboseală
• Febră ușoară

Aceste reacții adverse apar ca urmare a formării anticorpilor protectori (deci nu sunt consecințe ale unei boli – dacă faci vaccinul gripal nu te vei îmbolnăvi de gripă) și sunt temporare: nu durează, de regulă, mai mult de 24-72 de ore.

În cazul unei alergii severe, simptomele apar în primele minute sau ore de la vaccinarea antigripală și constau în: wheezing, erupții pe piele, ritm cardiac accelerat, amețeală. Reacțiile anafilactice se tratează rapid cu ajutorul injectorului cu adrenalină, pe care orice medic îl are în cabinet.

De asemenea, în cazuri extrem de rare, 1-2 la 1 milion de persoane vaccinate antigripal, a fost semnalat sindromul Guillain-Barre, o afecțiune neurologică ce poate cauza slăbiciune musculară și paralizie.

De ce este bine să te vaccinezi antigripal

Vaccinul gripal ajută sistemul imunitar să producă anticorpi (proteine care combat infecția). Dacă ți s-a administrat vaccinul gripal și contractezi virusul, vaccinul te poate feri de o formă gravă a bolii.

Vaccinarea antigripală este cu atât mai importantă în acest sezon, luând în considerare faptul că ne regăsim într-un context dificil generat de pandemia de COVID-19.

Vaccinarea antigripală și cea anti-COVID sunt ferm recomandate de medici pentru evitarea suprapunerii celor două infecții.

Pe lângă faptul că te protejezi pe tine prin vaccinare, îi protejezi și pe cei din jurul tău, care pot dezvolta complicații severe, mai ales dacă se numără printre categoriile vulnerabile menționate anterior (copii mici, vârstnici, persoane cu diverse boli cronice etc.).

În cazul gravidelor, vaccinarea antigripală protejează atât femeia, cât și bebelușul. Gripa poate provoca avort, naștere prematură sau chiar nașterea unui copil mort. În schimb, vaccinul gripal protejează femeile însărcinate pe perioada sarcinii şi, de asemenea, protejează bebeluşul nou-născut în primele sale luni de viaţă.

Important de menționat este faptul că vaccinul gripal NU te protejează de COVID-19, deoarece gripa și infecția cu noul coronavirus sunt cauzate de virusuri diferite. De aceea este important să te vaccinezi atât antigripal, cât și împotriva COVID-19.

Ambele vaccinuri pot fi făcute în aceeași zi sau pot fi distanțate la intervale de ore/zile, cu mențiunea că se vor face în brațe diferite.

Măsuri de protecție împotriva gripei

Pe lângă vaccinarea antigripală – care, atenție, nu are eficiență de 100% –  este esențial să respecți câteva măsuri de igienă care pot reduce riscul de îmbolnăvire și de transmitere a virusului gripal, precum și a infecției cu noul coronavirus:

• Spălarea pe mâini cu apă și săpun timp de minimum 20 de secunde sau folosirea substanțelor dezinfectante pe bază de alcool min. 70%
• Evitarea atingerii feței (cu precădere gura, nasul, ochii) cu mâinile neigienizare
• Acoperirea gurii cu un șervețel de unică folosință când tușești sau strănuți
• Dezinfectarea periodică a suprafețelor atinse frecvent (telefon, clanțe, mânere, birou etc.)
• Evitarea aglomerațiilor și a persoanelor cu simptome de gripă
• Purtarea măștii de protecție peste nas și peste gură
• Păstrarea distanței fizice de 1,5-2 metri

Pentru a afla mai multe accesează http://www.atlasgripal.ro, prima platformă educativă care îți vine în ajutor cu informații utile despre gripa sezonieră și vaccinarea antigripală.