Vara, sezonul toxiinfecţiilor alimentare

Medicii se confrunta tot timpul anului cu cazuri de intoxicatii si toxiinfectii alimentare, insa vara se inregistreaza cele mai multe cazuri, caldura favorizand degradarea alimentelor.

Atentia acordata produselor comestibile si a bauturilor cumparate de la vanzatori ambulanti sau terase trebuie sporita, deoarece se pot strecura si alimente expirate printre cele in termen de valabilitate sau din cauza conditiilor improprii de depozitare, acestea se degradeaza inainte de termen.

In urma consumarii unor astfel de alimente, apare pericolulul intoxicatiilor si toxiinfectiilor alimentare, maladii infectioase provocate de ingerarea unui aliment sau bauturi contaminate cu agenti patogeni: bacterii, virusuri, paraziti.

Recomandări

Fereşte-te de toxiinfecţii alimentare !

30% din decesele cauzate de toxiinfecţii alimentare apar la copiii de sub cinci ani

Cele mai frecvente cauze ale contaminarii alimentelor sunt metodele inadecvate de manipulare, preparare si depozitare a hranei. Si in mediul poluat cu diverse toxine, alimentele se pot contamina. Nu cred ca mai este nevoie sa subliniem ca igiena corecta (a corpului, psihicului, locuintei, prepararii alimentelor) este conditia apriori a sanatatii. De multe ori, alimentele-problema nu au doar o victima (asta in cazurile fericite), ci grupuri.

Cauzele toxiinfecţiilor alimentare

In primul rand, atat cei care prepara mancare, cat si cei care intra in contact cu aceasta trebuie sa aiba o sanatate impecabila. Unele virusuri se transmit si prin apa: hepatita A, Giardia lamblia, Cryptosporidium parvum. Purtatori de agenti patogeni sunt si micile animale sau insecte care pot intra in contact cu alimentele: muste, furnici, gandaci de brutarie, rozatoare. Prezenta pesticidelor sau a medicamentelor in alimente poate, de asemenea, crea probleme.

Ciupercile, pe cat sunt de gustoase pe atat pot fi de periculoase. Anual, un numar mare de oameni se indreapta catre spitalele de urgenta pentru ca au consumat ciuperci. Surpriza este ca si cunoscatorii acestor ciuperci se pot intoxica: ciupercile comestibile aflate in preajma celor salbatice pot deveni periculoase din cauza unor factori de genul: vant, insecte etc., care trimit in aer particule otravitoare.

Fructele si legumele nespalate, apa contaminata, carnea sau pestele insuficient preparate pot produce infectii gastrointestinale. Rotavirus este responsabil in cele mai multe cazuri de infectii gastrointestinale.

O data ingerate alimentele alterate, dureaza aproximativ 6 ore sau cateva zile pana apar simptomele. In cazuri foarte rare cum sunt cele de listerioza sau boala Creutzfeld-Jacob, perioada de incubatie poate fi de cateva luni sau cativa ani. In aceasta perioada, microbii trec din stomac in intestin, se fixeaza pe celulele peretilor intestinelor si se divid.

Principalele simptome ale unei toxiinfecţii alimentare

In majoritatea cazurilor, primele simptome ale toxiinfectiilor alimentare apar la cateva ore dupa ingerarea hranei alterate. Insa exista si pacienti la care primele semne apar dupa cateva zile de la consum.

Greata, dureri abdominale, voma, diaree apoasa sau cu sange, dureri de cap, febra, oboseala fizica sunt principalele simptome. La majoritatea pacientilor, aceste semne dispar a doua zi, insa exista si cazuri grave cand acestea se prelungesc sau chiar intervine decesul (in special la copii). Simptomele pot avea o intensitate mai mare sau mai mica, in functie de cantitatea de agenti patogeni din corp.

La un om sanatos, este nevoie de 10-100 de milioane de organisme Salmonella, spre exemplu, pentru ca simptomele sa se declanseze. Femeile insarcinate trebuie sa acorde o importanta sporita calitatii alimentelor, deoarece toxiinfectiile pot avea efecte negative atat asupra lor, cat si a fatului.

Pacientii care sufera de hepatita sunt suspectati pentru transmiterea virusului „vibrio vulnificus”, care poate fi luat si de la stridiile sau crabii alterati. De asemenea, persoanele in varsta, cele care sufera de afectiuni cronice sau au sistemul imunitar slabit, vor avea grija sa nu consume alimente sau medicamente care pot declansa toxiinfectii.

Pericolul din conserve

In Romania s-au inregistrat cazuri de botulism, toxiinfectie alimentara severa cauzata de ingerarea de alimente infestate cu bacilul botulinic. In astfel de conditii sunt afectate atat sistemul nervos, cat si tubul digestiv. Acest bacil si toxina sa traiesc in special in animalele domestice si salbatice ierbivore.
Principalele surse: preparate din carne si ciuperci, peste, legume si fructe conservate acasa. Produsele contaminate cu bacil botulinic nu isi schimba gustul, culoarea sau textura, de aceea contaminarea este inevitabila.

Insa de foarte multe ori sanatatea sta in mana noastra. De aceea masurile de profilaxie sunt obligatorii. Spre exemplu, spala cu apa fierbinte si sapun orice suprafata care a intrat in contact cu carnea cruda (in special cea de pui), evita consumul de apa sau cuburi de gheata din locuri neigienice. Pentru a se evita deshidratarea, trebuie consumate multe lichide, dar evitate cafeaua si alcoolul.

Microbii care dau toxiinfecţii alimentare

Cine sunt principalii vinovati pentru aceste probleme de sanatate? Ii luam de urechi in continuare. Bacteriile Aeromonas hydrophila, Aeromonas caviae, Bacillus cerus, Campylobacter jejuni (carne si lapte), Escherichia coli, Salmonella (carne si oua), Shigella, Streptococcus, Vibrio vulnificus, virusurile Norovirus, Rotavirus, virusurile hepatitelor A si E, parazitii Taenia saginata, Taenia solium, Ascaris lumbricoides, Trichinella spiralis, Giardia lamblia, Listeria (carne, produse lactate, peste si fructe de mare), Toxoplasma gondii.

Pe langa acestea, mai exista riscul alterarii unor bacterii prezente in mod natural in alimente: hemolysinele, mycotoxinele, ergotamine, xenobiotice, tetrodotoxine etc. In anul 2000, s-a facut un studiu in Franta si s-a constatat ca, in proportie de 77,3%, infectiile au fost produse de Campylobacter jejuni, 20% Salmonella, 1,4% Escherichia coli 0157:H7, iar 0,1% altii.

Am mancat ceva stricat. Ce sa fac?

Prima etapa este reechilibrarea hidroelectrolitica si acidobazica, care se face de catre medic oral sau intravenos in functie de gravitatea cazului.

Dupa un astfel de incident este bine ca pacientul sa tina si un scurt regim alimentar: 2, 3 cani de ceai de menta pe zi (cu Smecta sau Hidrasec) pana la normalizarea scaunului, orez cu morcovi, zeama de supa, branza proaspata, grisine. Cand starea generala de sanatate si scaunul s-au normalizat, se introduc treptat alimentele de baza.

Carnea fiarta, painea etc. se pot consuma a doua sau a treia zi dupa accidentul alimentar. Daca tipul toxiinfectiei este sever, iar regimul alimentar nu da rezultate, se recurge la tratament medicamentos.

Vizita la medicul de familie, la medicul gastroenterocolog sau infectionist este obligatorie. In momentul declansarii simptomelor este indicat sa nu se foloseasca medicamente care incetinesc tranzitul intestinal, pentru a permite organismului sa elimine toate toxinele si bacteriile care au provocat intoxicatia. Copiii, batranii, femeile insarcinate si cei care sufera de boli cronice primesc un tratament special, in prescriptia lor putandu-se afla si antibiotice.

Betisorul care spune tot
O echipa de cercetatori din Statele Unite a conceput un betisor care poate depista rapid hrana alterata. In mai putin de 5 minute, testul poate detecta prezenta unor substante chimice produse de anumite bacterii responsabile de aparitia unor boli, a indicat echipa de cercetatori de la Universitatea Carolina de Sud.
Cum functioneaza? In momentul in care betisorul isi schimba culoarea de la purpuriu la rosu inseamna ca preparatul este proaspat, iar culoarea galben indica faptul ca este alterat. Testele clasice de depistare a anumitor bacterii care produc intoxicatii au costuri ridicate si proceduri complicate fata de acest test care in mai putin de 5 minute detecteaza proteinele din hrana distruse de bacterii.
Betisorul functioneaza si in cazul fructelor si legumelor desi contin un nivel mai scazut de proteine fata de carne si peste. Testele preliminare au indicat o acuratete a rezultatelor de 90%. Insa betisoarele magice nu pot face diferenta intre tipul agentilor patogeni, desi scopul principal este acela de a nu se consuma respectivul aliment. Testul va fi disponibil pe piata in cativa ani.