Menarha sau prima menstruație este un moment important pentru starea de sănătate în general, dar are şi un impact psiho-emoţional puternic. Ea marchează definitivarea dezvoltării pubertare, fiind o încununare a tuturor modificărilor endocrine specifice transformărilor din fetiţă în femeie adultă.
Vârsta la care apare menarha este influenţată de factori genetici, nutriţionali, de mediu, dar poate fi şi indusă patologic de bolile endocrine.
Influenţa genetică este majoră, fetiţele urmând tiparul vârstei menarhei la mama sau la bunica maternă. Cu alte cuvinte, ne putem aştepta ca unei fetiţe să îi apară prima menstruaţie la aproximativ aceeaşi vârstă ca mamei ei.
Factorii de mediu cei mai studiaţi sunt excesul ponderal şi subponderea, precum şi expunerea la disruptorii endocrini din mediul exterior.
Excesul ponderal este frecvent descris în studiile medicale de specialitate ca fiind asociat cu o vârstă mai tânără de apariţie a primei menstre. Astfel, fetiţele supraponderale sau obeze au frecvent prima menstruaţie mai devreme decât colegele cu o greutate normală.
Pe de altă parte, malnutriţia şi subponderea pot întârzia dezvoltarea pubertară, având drept consecinţă debutul menarhei la o vârstă mai avansată.
În plus, expunerea la disruptorii endocrini din cosmetice, vopsele de păr, oje poate precipita apariţia primei menstruaţii la fetiţe.
Bolile endocrine care pot determina menarha prematură sunt numeroase, cel mai frecvent întâlnite fiind:
O vârstă sub 12 ani a primei menstruaţii poate predispune pe termen lung la patologii ale sânului şi totodată poate expune femeia la un risc cardiometabolic crescut de-a lungul vieţii.
Aşadar, este necesar să le asigurăm fetelor un status nutriţional optim, să reducem expunerea la disruptorii endocrini şi să ne adresăm unui medic endocrinolog în cazul în care prima menstruație apare prea devreme sau prea târziu ori în situaţia apariţiei tulburărilor de ciclu menstrual.
Consultant de specialitate: Dr. Alexandra Mirică, medic specialist Endocrinologie
Referințe: