Dacă ai momente când vezi totul în ceaţă, cel mai probabil e cazul să te odihneşti mai bine. Dar sunt şi situaţii când tulburările de vedere pot ascunde şi alte probleme, cum ar fi glaucomul, purtarea incorectă a lentilelor de contact, privitul îndelungat în ecranul telefonului sau al laptopului ori diabetul scăpat de sub control.
Riscul de a avea probleme cu vederea creşte pe măsură ce îmbătrânim, însă identificarea la timp a afecţiunilor oculare este cheia pentru un tratament precoce şi eficient. De aceea este recomandată vizita anuală la medicul oftalmolog pentru un control de rutină, indiferent de vârstă, dar cu precădere după 40 de ani.
Iată care sunt cele mai frecvente afecţiuni şi obiceiuri care pot duce la vederea în ceață și alte tulburări de vedere!
Din păcate, glaucomul nu îşi face simţită prezenţa (vedere periferică deficitară) decât în stadiile avansate, când tratamentele nu mai au niciun efect. Totuşi, se ştie faptul că această afecţiune apare cu precădere după vârsta de 50 de ani, de aceea este foarte important ca persoanele trecute de această vârstă să facă anual un control oftalmologic. Evoluţia glaucomului poate fi încetinită prin medicamente şi proceduri laser, cu condiţia ca această afecţiune să fie depistată precoce.
În comparaţie cu glaucomul, degenerescenţa maculară apare de obicei după vârsta de 60 de ani şi afectează vederea centrală, distorsionând obiectele. De asemenea, nu beneficiază de un tratament curativ, dar există metode prin care progresia bolii poate fi încetinită, dacă este depistată din timp. Specialiştii spun că alimentaţia sănătoasă, mişcarea, purtarea de ochelari de soare şi evitarea fumatului ar putea reduce riscul acestei afecţiuni.
Toate ecranele cu lumină albastră spre care ne aţintim privirea ore întregi pot duce la uscarea ochilor şi la vederea în ceață, deoarece nu mai clipim atât de des cât ar trebui şi ochii nu mai sunt lubrifiaţi. Picăturile de ochi pot ajuta la ameliorarea simptomelor, dar nu şi cele destinate „eliminării roşeţii”, avertizează specialiştii. Sunt indicate, în schimb, picăturile de ochi hidratante, pe bază de acid hialuronic, dar şi, desigur, reducerea timpului petrecut în faţa ecranului.
Mâncărimile oculare şi lăcrimarea excesivă sunt simptome ale unei alergii, cum este cea la polen sau la praf. Din cauza frecatului excesiv al ochilor, pot apărea însă şi tulburări de vedere. Din fericire, aceste simptome pot fi ameliorate cu antihistaminice şi picături de ochi.
Vederea în ceață poate fi şi o consecinţă a purtării incorecte a lentilelor de contact sau a dezinfecţiei insuficiente a acestora, avertizează specialiştii. De asemenea, lentilele de contact se folosesc doar pe durata indicată, nu trebuie purtate în timpul somnului şi caseta în care sunt depozitate trebuie schimbată o dată la 3 luni
În cazul în care valorile glicemiei nu sunt ţinute sub control, o persoană cu diabet poate dezvolta o complicaţie numită retinopatie diabetică, afecţiune care poate duce la vedere înceţoşată, ca urmare a deteriorării vaselor de sânge de la nivelul retinei. De asemenea, diabetul este un factor de risc implicat în apariţia glaucomului şi degenerescenţei maculare legate de vârstă, despre care am discutat mai sus.
Deşi infecţia cu acest tip de virus este asociată cu negii genitali şi băşicile din zona gurii, există situaţii când poate determina probleme şi la nivelul ochilor, precum durere, roşeaţă, sensibilitate la lumină sau vedere în ceaţă. Episoadele recurente de infecţie pot fi ţinute sub control cu unguente antivirale sau pe bază de corticosteroizi.
Bacteriile, virusurile şi fungii pot cauza frecvent infecţii la nivelul ochilor, în special conjunctivită, numită şi „ochiul roşu”. Pe lângă vederea în ceață, afecţiunea se manifestă şi prin secreţii oculare neobişnuite, senzaţie de usturime şi inflamaţie. De regulă, conjunctivita trece de la sine în decursul a 1-2 săptămâni, dar este important ca în acest interval să se respecte cu sfinţenie anumite reguli: spălatul frecvent al mâinilor cu apă şi săpun, evitarea atingerii ochilor cu mâinile neigienizate, evitarea folosirii la comun a prosoapelor sau a produselor cosemtice.
Majoritatea oamenilor vor dezvolta cataractă la bătrâneţe, susţin specialiştii, iar această afecţiune se poate manifesta şi prin vedere înceţoşată, pe lângă dificultăţi la citire în condiţii de luminozitate redusă sau la şofat în timpul nopţii. Cu toate acestea, spre deosebire de glaucom, este o afecţiune care poate fi vindecată, iar durata procedurii este de doar 20 de minute. Astfel, calitatea vederii este restabilită, iar pacientul scapă şi de cataractă.
O altă posibilă cauză a vederii în ceaţă este valoarea crescută a tensiunii arteriale, care poate avea repercusiuni asupra vaselor mici de sânge de la nivelul ochilor. Infarctul, accidentul vascular cerebral, bolile renale, angina pectorală şi boala arterială periferică pot fi, de asemenea, cauze ale tulburărilor de vedere.
Tulburările de vedere sunt adesea cauzate de viciile de refracţie, care includ afecţiuni precum miopia, astigmatismul sau hipermetropia. Din fericire, aceste probleme pot fi corectate uşor, prin purtarea de ochelari de vedere potriviţi, lentile de contact sau, de ce nu, prin proceduri laser.
Uneori, vederea în ceață sau dublă poate fi o consecinţă a migrenelor puternice. Acest simptom poate apărea brusc sau în episoade şi poate fi ameliorat cu analgezice sau cu odihnă suficientă.
Surse:
https://www.healthline.com/health/cloudy-vision#causes
https://www.webmd.com/eye-health/why-is-my-vision-blurry