Viaţa cu poliartrită reumatoidă, o boală care poate fi tratată!

Impactul pe care poliartrita reumatoidă îl are asupra calităţii vieţii pacienţilor şi a societăţii, dar şi nivelul scăzut de informare stau la baza campaniei „Mâini cu viaţă”.

Prin acţiuni dedicate pacienţilor şi publicului larg, campania îşi propune să crească notorietatea bolii şi  adresabilitatea către medicul reumatolog.

Diagnosticarea timpurie, urmarea unui tratament adecvat, recomandat de medicul reumatolog, precum şi realizarea unui plan de management al bolii pot încetini procesul de evoluţie a acesteia.

Recomandări

Ți se face somn pe timpul zilei? Boala tăcută care se instalează fără să bagi de…

Sarcina obținută prin FIV cu ovocite sau spermă donate: ce trebuie să știi despre această opțiune

Aproximativ 1% din populaţia generală a României (200.000 persoane) este afectată de poliartrita reumatoidă, incidenţa fiind de trei ori mai mare la femei, comparativ cu bărbaţii. Vârsta medie la debut este între 25-40 de ani. 

În contextul în care sunt afectate persoane tinere, iar boala are o evoluţia severă, cronică şi invalidantă, nu este doar o problemă medicală, ci şi una socială.

Conform studiilor, incidenţa poliartritei creşte anual cu 2,5% la femei şi 0,5% la bărbaţi, afecţiunea reprezentând aproximativ 10% din totalul bolilor reumatice. Pe de altă parte, afecţiunile reumatice reprezintă  a doua cauză de dizabilitate la nivel internaţional, conform datelor Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii.

Poliartrita reumatoidă – Cauze

„Sunt multe cauze care pot să contribuie la apariţia bolii dar, în general, ea apare pe un teren de predispoziţie genetică, peste care se suprapun factori declanşatori, în special infecţii. Statisticile arată că se produce o reducere a duratei medii de viaţă cu 5-10 ani, ceea ce este o consecinţă importantă. Acest lucru apare din cauza faptului că boala poate să genereze complicaţii la nivelul organelor interne.
Poliartrita reumatoidă nu este doar o boală a artriculaţiilor, ea afectează organismul în întregul lui şi din această cauză poate să antreneze astfel de probleme. Pentru că poliartrita reumatoidă are un impact atât de mare asupra calităţii vieţii pacienţilor, dar şi din punct de vedere social, lansăm campania «Mâini cu viaţă», prin care vrem să creştem notorietatea afecţiunii şi adresabilitatea către medicul reumatolog”, declară  Cătălin Codreanu, medic reumatolog.

Poliartrita reumatoidă – Simptome

Primele simptome ale poliartritei reumatoide apar în intervalul de vârstă  25-40 ani şi afectează în principal femeile; de trei ori mai multe femei suferă de această boală, comparativ cu bărbaţii.
Deşi poliartrita evoluează diferit de la o persoană la alta, cu un tratament adecvat procesul de evoluţie a bolii este încetinit considerabil, durerea este diminuată, iar riscul de afectare permanentă a articulaţiilor devine mai mic.

Principalele simptome ale poliartritei reumatoide sunt:

• Rigiditatea: articulaţiile încep să îşi piardă din mobilitate. Rigiditatea apare mai ales dimineaţa, dar se ameliorează pe parcursul zilei. Dacă acest simptom este prezent mai mult de 6 săptămâni la rând, este necesară o vizită la medicul reumatolog.
• Inflamarea articulaţiilor: în cazul unei articulaţii inflamate membrana sinovială din interiorul acesteia se îngroaşă, produce mai mult lichid, iar în urma tuturor proceselor patologice de la nivelul său cresc dimensiunile articulaţiei. Acest lucru duce la durere, senzaţie de căldură şi umflarea nu numai a articulaţiei, ci şi a zonei din jurul său.
• Durerea: are mai multe surse şi poate fi cauzată fie de inflamarea articulaţiilor, fie  de forţarea acestora. 

În stadiile avansate ale bolii apar noduli în zonele din jurul articulaţiilor, supuse presiunii.

Printre alte simptome legate de declanşarea poliartritei reumatoide se numără şi febra, oboseala, pierderea apetitului, pierderea în greutate, dureri ale muşchilor sau stare generală de slăbiciune.
În cazul inflamaţiilor articulare creşte viteza de sedimentare a hematiilor (VSH) sau valoarea proteinei C reactive (CRP). 50% dintre pacienţii cu poliartrită reumatoidă în fază incipientă au valori modificate ale acestor parametri în sânge. De aceea, este important ca atunci când este făcută analiza sângelui să fie verificaţi şi aceştia.

Poliartrita reumatoidă – Complicaţii 

Poliartrita reumatoidă netratată sau tratată necorespunzător poate afecta şi alte organe precum inima, plămânii sau rinichii.
Din totalul cazurilor de deces înregistrate la pacienţii cu poliartrită reumatoidă, 40% sunt cauzate de afecţiunile cardiovasculare, 20% de infecţii (în principal cele ale plămânilor) iar restul de complicaţii renale, neurologice sau de afecţiuni maligne (leucemie, mielom multiplu).

Poliartrita reumatoidă – De la stadiul incipient la faza terminală 

Depistarea cât mai timpurie, vizitele constante la medicul reumatolog şi urmarea tratamentului recomandat de acesta, conform fiecărui stadiu al bolii, încetinesc procesul de evoluţie al poliartritei reumatoide.
În funcţie de modul în care sunt afectate articulaţiile, au fost identificate patru stadii de evoluţie.

• În stadiul 1 apar rigiditatea şi durerile la nivelul articulaţiilor. În acest stadiu poliartrita nu poate fi detectată pe imaginile radiografice, capacitatea fizică este normală, iar cea de a face activităţile fizice este nealterată.
• Stadiul 2 este caracterizat prin apariţia inflamaţiilor care distrug progresiv cartilajul. Articulaţiile încep să îşi piardă din mobilitate şi apar deformările articulare şi tumefacţiile. În acest stadiu activităţile zilnice pot fi îndeplinite, dar cu durere şi cu reducerea mobilităţii articulare.
• În stadiul 3, deformant, poliartrita reumatoidă este considerată severă. Modificările de la nivelul articulaţiilor sunt detectabile pe radiografie, iar deformarea încheieturilor este vizibilă. În acest stadiu apar atrofiile musculare şi anchilozele. Capacitate de autoîngrijire.
• Stadiul 4 sau faza terminală este cea în care articulaţiile anchilozează şi îşi pierd mobilitatea total, bolnavul devenind invalid. În acest stadiu pacienţii sunt imobilizaţi la pat sau în scaun cu rotile şi nu mai au capacitatea de autoîngrijire.  

Diagnosticarea cât mai timpurie a bolii şi adresarea către medicul reumatolog pentru a crea un plan eficient de management al bolii sunt esenţiale în lupta împotriva poliartritei reumatoide, pentru a avea o viaţă cât mai normală.

Poliartrita reumatoidă – Statistici

Pierderea treptată a funcţiilor afectează orice domeniu, de la locul de muncă, la petrecerea timpului liber sau relaţiile sociale.

Conform studiului realizat de Harris Interactive în 2013 pe un eşantion de 10.000 adulţi cu poliartrită reumatoidă din 42 de ţări din întreaga lume, 57% dintre pacienţii care ţin boala sub control au declarat că aceasta le-a afectat în mod negativ abilităţile de a realiza activităţile fizice de zi cu zi. Conform aceluiaşi studiu, pacienţii care au un plan de management al bolii s-au declarat mai optimişti (39 % vs. 23 %) şi mai încrezători (31 % vs. 16 %), când au fost întrebaţi despre cum s-au simţit în ultima perioadă, comparativ cu cei care nu au un plan de management al bolii.

Bolile reumatice afectează la nivel mondial 1,7 miliarde de oameni şi ocupă locul patru ca impact asupra sănătăţii generale a populaţiei lumii, cu o creştere de 45% în ultimii 20 de ani. În Uniunea Europeană, aproximativ 100 milioane de persoane suferă de boli reumatice, 25% din totalul costurilor produse de boli fiind cauzate de acestea. În consecinţă, UE a inclus bolile reumatice între priorităţile programului HORIZON 2020, adoptat de Parlamentul European în decembrie 2013.

Pe lângă impactul pe care poliartrita reumatoidă îl are asupra pacientului, aceasta determină şi o povară financiară importantă asupra bugetelor naţionale de îngrijiri de sănătate, cauzată de costurilor legate de spitalizări şi scăderea productivităţii la locul de muncă. Poliartrita reumatoidă debutează la cel mai productiv segment de populaţie, cel cu vârste între 25 şi 40 de ani. Cu cât boala apare mai devreme, cu atât creşte probabilitatea de a dezvolta complicaţii severe. Experţii din Statele Unite estimează că poliartrita reumatoidă provoacă cele mai mari pierderi economice, comparativ cu oricare altă boală.

Poliartrita afectează şi viaţa profesională, aproximativ 20-30% din pacienţii cu poliartrită reumatoidă suferă de dizabilitate permanentă legată de muncă în primii 2-3 ani de boală, iar 60% dintre aceştia îşi pierd locul de muncă în primii 10 ani de la declanşarea bolii.

În România, impactul bolilor reumatice este mai mare decât al altor afecţiuni precum cardiopatia HTA, BPOC, cancerul pulmonar, ciroza hepatică sau diabetul zaharat.

Societatea Română de Reumatologie consideră necesară includerea bolilor reumatice (poliartrita reumatoidă, spondiloartrite, artroză, gută, boli de ţesut vasculo-conjunctiv) în Strategia Naţională de Sănătate 2014-2020 şi în Planul de acţiuni pe perioada 2014-2020 pentru implementarea strategiei naţionale.

Poliartrita reumatoidă – Diagnostic şi tratament

Diagnosticarea timpurie, urmarea unui tratament adecvat, recomandat de medicul reumatolog şi realizarea unui plan de management al bolii, vor încetini considerabil procesul de evoluţie al acestei boli.
Alături de respectarea schemei de tratament prescrise de reumatolog, unii factori care ţin de stilul de viaţă – dietă, activităţi fizice – sunt deosebit de importanţi în menţinerea unei vieţi normale.

Dieta bolnavilor de poliartrită reumatoidă 

Păstrarea greutăţii corporale şi urmarea unei diete echilibrate reduc durerile şi pot preveni o parte din dizabilităţile pe care le provoacă poliartrita reumatoidă.
Astfel, este recomandat consumul de peşte de apă rece (somon, ton, hering, macrou, halibut) pentru conţinutul de acizi graşi Omega 3 şi al produselor bogate în vitamina D (creveţi, seminţe de floarea soarelui, ouă, lapte şi iaurt îmbogăţite cu vitamina D). Legumele şi fructele organice şi uleiul de măsline extravirgin sunt, de asemenea, recomandate.
Trebuie reduse din alimentaţie sarea, produsele lactate precum brânzeturile grase, făina albă, carnea (mai ales cea bogată în grăsime) şi grăsimea saturată (inclusiv uleiurile hidrogenate).

Activitatea fizică, importantă pentru reducerea durerilor 

Planul de management al bolii include şi un program de activităţi fizice şi exerciţii benefice pentru poliartrita reumatoidă. Activitatea fizică este deosebit de importantă, fiind demonstrat faptul că astfel sunt reduse durerile şi stările de oboseală şi, de asemenea, creşte flexibilitatea şi puterea muşchilor. 
Programul de activităţi fizice trebuie realizat in funcţie de recomandările medicului reumatolog, împreună cu un specialist (kinetoterapeut).
Trei tipuri de exerciţii sunt recomandate pentru poliartrita reumatoidă: exerciţiile care pun în mişcare mâinile şi picioarele, exerciţiile de întărire a muşchilor (înot, aqua gym) şi exerciţiile de rezistenţă (cardio, aerobic, bicicleta medicinală).

Cum poţi avea o viaţă normală cu poliartrita reumatoidă

Cei mai mulţi pacienţi cu poliartrită reumatoidă întâmpină dificultăţi în realizarea activităţilor uzuale de zi cu zi cum ar fi: deschiderea unui borcan, răsucirea unui mâner, îmbrăcatul sau gătitul. Pentru a avea o viaţă normală, bolnavii cu poliartrită pot folosi anumite sisteme ajutătoare, cum ar fi: deschizătoare electrice de conserve, înlocuirea clanţelor clasice cu unele cu bulb sau folosirea întrerupătoarelor pe bază de senzori.

Tratamentul adecvat, dieta echilibrată, rutina de exerciţii fizice, evitarea activităţilor care pun presiune pe încheieturi şi odihna sunt esenţiale în menţinerea unei vieţi normale.