Viroza intestinală: simptome şi tratament

Cine are copii, să aibă şi un medic pediatru uşor de contactat. La intrarea în colectivitate liniile telefonice se încing iar cozile de la uşile cabinetelor pediatrilor se fac interminabile. Viroza intestinală – vărsături, diaree – este una dintre afecţiunile des întâlnite. Dr. Iulia Balint, medic pediatru –  face lumină şi oferă infomaţii despre măsurile de prim ajutor, dehidratare, meniu alimentar dar şi despre „tratamentul cu cola” în astfel de situaţii.

CSÎD: Totul pare bine, copilul mic este activ, mănâncă, se joacă, doarme dar la un moment dat începe să vomite în jet. Ce se întâmplă?

Dr. Iulia Balint: Aici trebuie văzut cu ce e asociat vomitatul. De câte ori se repetă? Dacă e bine şi vomită o dată şi nu repetă, nu e asociat cu febră, cu scaune diareice, cu lovituri la cap, cel mai probabil a fost ceva tranzitoriu – poate a mâncat ceva mai mult la o masă. Dacă vorbim despre un episod unic – urmărim. Bineînţeles, intră în discuţie şi vârsta. Dacă e bebe mic, se mai întâmplă ca cei mici să verse în jet ocazional, tot aşa fără să se repete.

Recomandări

Nas înfundat: cauze, simptome şi remedii naturiste

Dulceaţă şi gem din România: prea mult zahăr şi prea mulţi aditivi

CSÎD: Cum se definesc virozele intestinale? Ce le provoacă?
Dr. Iulia Balint – Virozele intestinale sunt infecţii date de virusuri. Exemple multiple: rotavirus, adenovirus, norovirus. Simptomele digestive pot fi date însă şi de bacterii. Cel mai frecvent însă sunt virozele, uşor transmisibile, mai ales în colectivităţi. Nu mai există neapărat regulă sezon cald vs rece, fiind acum întâlnite mai toată perioada anului. Se pot lua şi de pe suprafeţe murdare în parcuri sau metrou, autobuz etc. Mai ales frecvente la copii care se întâmplă să nu respecte o igienă a mâinilor corect sau cei mici care bagă totul în gură.
Rotavirusul, frecvent mai ales în sezonul rece, este extrem de contagios, fiind necesare puţine particule virale pentru a fi infectată o persoană.

Viroza intestinală – semne şi simptome

CSÎD: Care sunt principalele simptome?
Dr. Iulia Balint: Greaţă, vărsaturi, dureri abdominale, febră.
CSÎD: Cum îl putem ajuta pe copil?
Dr. Iulia Balint:  În primul rând contează hidratarea, dacă nu vrea să mănânce nu e nicio problemă atâta vreme cât primeşte lichide – apă cea mai importantă, sau în funcţie de gradul de deshidratare săruri de rehidratare orală. La copiii mici riscul de deshidratare este maxim şi de aceea trebuie avut grijă, mai ales dacă episoadele de vărstătură sau numărul scaunelor este mare – impune vizită la medic şi evaluare medicală.

Viroza intestinală – tratamente

CSÎD: Ce medicimente, ceaiuri, putem avea în casă?
Dr. Iulia Balint: Clasic este ceaiul de mentă pentru scaune diareice, dar ajută şi afinele de exemplu pe partea asta. Medicamente de avut în funcţie de situaţie, un probiotic ajută să avem mai mereu, dar în rest, în situaţii severe mai bine se vă prescrie pe loc ce avem nevoie în urma unei vizite medicale. Situaţiile sunt foarte variate şi contează ce vârstă are copilul şi felul în care reacţionează fiecare la boală

CSÎD: Se aude des în online sfatul cu cola la diaree sau vărsături, testat şi pe adulţi şi pe copii. Are un efect pozitiv?
Dr. Iulia Balint: Motivul pentru care se recomandă cola este legat de o uşoară reglare a motilităţii intestinale accelerată în viroze. Acest fapt nu este verificat în niciun studiu oficial, copilul mic poate fi agitat de la cofeină. Cola şi orice ar trebui evitat în forma carbogazoasă. Adică, practic dacă eşti în vârf de munte şi ai doar cola la tine şi îţi este rău, poţi bea, după ce scoţi în prealabil bulele din ea prin agitare.

Viroza intestinală – laptele se mai administrează?

CSÎD Laptele – de la sân, formula sau de la diverse animale este indicat în virozele instestinale?
Dr. Iulia Balint Alăptatul nu se întrerupe, dar există anumite situaţii, de vărsături în care copilul nu tolerează nimic pe gură şi varsă imediat. Se poate impune un repaus digestiv cât timp este echilibrat copilul prin perfuzie şi medicaţie specifică. Dar nu se înţarcă şi alăptarea nu pune probleme. În anumite situaţii se poate recomanda o formulă de lapte fără lactoză – dar depinde de situaţii şi doar un medic poate decide dacă este cazul de aşa ceva.

Viroza intestinală – regim alimentar

CSÎD: Ce regim alimentar se impune în virozele intestinale?
Dr Iulia Balint: Ghidurile actuale (informaţii mai multe în baze de informaţii medicale structurate precum uptodate şi dynamed) nu mai recomandă dieta BRAT (banană, orez, măr copt, pâine prăjită) ca unică dietă restrictivă în infecţiile diareice acute. Se recomandă mai degrabă o dietă adecvată vârstei (age appropiate diet), practic copilul putând să primească orice mâncare pe care o consuma înainte şi pe care încă o tolerează. O minimă educaţie legat de dietă sănătoasă adecvată vârstei este însă necesară fiecărei familie, în caz că erau greşeli înainte de boala acută.

CSÎD: Când este musai să ajungem la camera de gardă?
Dr. Iulia Balint: Atunci când copil mic şi foarte mic are
scaune multe, în cantitate mare, scaune cu sânge sau striuri de sânge, vărsături incontrolabile, copil febril, apatic, dureri abdominale intense. Copiii mici se pot deshidrata foarte repede şi e bine să ajungă la medic rapid pentru a nu se degrada starea generală.

Viroza intestinală – semnele deshidratării

CSÎD; Care sunt principalele semne care indică deshidratarea?
Dr Iulia Balint: Atenţie la numărul de scutece udate, precum şi la aspectul urinii – dacă e puţină şi foarte închisă la culoare, în context de boală diareică acută poate fi vorba despre deshidratare.
De asemenea, deshidratarea este indicate de lipsa lacrimilor, fontanela înfundată, pliul cutanat este leneş (când ciupeşti pielea, revine greu la forma iniţială), buze uscate, copil încercănat, chiar respiraţia dificilă poate fi întâlnită în deshidratare.

Viroza intestinală – cum se poate evita

CSÎD: Cum se pot evita îmbolnăvirile?
Dr Iulia Balint: Igienă a mâinilor, igienă înainte de a mânca este foarte importantă. Trebuie avut grijă şi mai mare dacă în familie mai sunt cazuri de boală digestivă. Evident respectarea regulilor de siguranţă alimentară în casă: nu tocăm pe acelaşi tocător legume şi carne crudă, tot ce e în contact cu carnea crudă sau oul crud să fie bine spălat, nu consumăm produse de carne crude, produse de lapte nepasteurizate (mai ales copiii). Mâncărurile gătite este bine să ajungă repede la frigider (se pot răci în apă dacă sunt direct de pe foc şi puse la frigider), atenţie la numărul de zile din care se consumă o mâncare gătită. Unele alimente au potenţial de a produce probleme mai mare decât altele. Atenţie unde mâncaţi în oraş, mai ales cu copiii mici. Se spală bine fructele şi legumele, inclusiv pepenele pe coajă! (foarte bine trebuie spălat pepenele pe coajă!).Copilul (şi nici adultul teoretic) nu ar trebui să mănânce ou crud niciodată. Există imunizare pentru rotavirus şi de asemenea poate ajuta. Alăptatul este în sine un factor protector.