Virusul respirator sincițial face ravagii în rândul copiilor mici. Dr. Mihai Craiu: Se chinuie să respire, cu geamăt și frecvență foarte mare

Virusul respirator sincițial este principala cauză de bronșiolită și pneumonie la copiii sub un an. Deși se manifestă în general ca o viroză ușoară, în cazul copiilor foarte mici cu diverse afecțiuni cronice ale inimii sau plămânilor sau al vârstnicilor cu afecțiuni preexistente sau sub tratamente imunosupresive care slăbesc imunitatea, infecția cu acest virus poate duce la complicații severe.

Modalitatea de transmitere a virusului respirator sincițial este cea aerogenă (pe calea aerului, prin tuse, strănut), dar infectarea este posibilă și prin contact direct sau atingerea unor suprafețe contaminate și ducerea mâinii nespălate la nas, gură, ochi.

Dr. Mihai Craiu: Unii pacienți fac insuficiență respiratorie

Potrivit medicului pediatru Mihai Craiu, „situația epidemiologică este îngrijorătoare, dar era previzibilă”:

Recomandări

Începe sezonul virozelor la copii. Cum ameliorăm tusea, febra, nasul înfundat și când sunăm medicul

Medic pediatru, despre supozitoarele cu paracetamol la bebeluși: „Nu au niciun efect pozitiv. Din contră, pot…

Acesta este un articol din New York Times din 1 noiembrie. Autorii citează afirmația unui medic american ce constata că luna octombrie 2022 este pentru medicii pediatri (și pentru copiii mici din SUA) asemănătoare lunii martie 2020 din secțiile de COVID-19 care primeau cazuri grave de insuficiență respiratorie unul după altul, până la supraaglomerare.

Mai țineți minte imaginile cu pacienți ce abia respirau și primeau oxigen pe holuri, pe scaune sau in paturi improvizate? Cam așa încep să arate clinicile de pediatrie din SUA…

În octombrie 2022, unul din 500 de sugari cu vârsta sub 6 luni a ajuns în spital, fiind infectat cu VSR (virus sincițial respirator). Și în SUA nu te internează nimeni pentru muci în nas și febră mare…

Situația epidemiologică este îngrijorătoare, dar era previzibilă. În mod normal, un copil mic infectat cu VSR face bronșiolită acută. Deseori aceasta este ușoară, însă unii pacienți fac insuficiență respiratorie. Adică se chinuie să respire, cu geamăt și frecvență foarte mare.

Ce putem face? Ne spălăm bine pe mâini când revenim acasă. Nu pupăm sau atingem pe mâini sau față un sugar atunci când avem cel mai mic semn de răceală. Și nu lăsăm fratele/sora mai mare să intre în camera sugarului dacă a luat o răceală de la grădiniță.

În ultimul an VSR a produs 300 decese la copiii cu vârstă sub 5 ani în SUA. Vin înapoi toți musafirii nedoriți pe care i-am ținut la distanță cu măsurile de precauție împotriva maladiei COVID-19.

Categoriile la risc să dezvolte forme grave de infecție cu virusul respirator sincițial

Acest virus poate fi deosebit de periculos pentru anumite categorii de vârste, cu precădere pentru nou-născuți prematur, copii cu diverse afecțiuni și persoane vârstnice imunodeprimate.

Iată care sunt categoriile la risc să dezvolte complicații în urma infecției cu virusul sincițial respirator:

• Copii născuți prematur
• Copii cu boli congenitale cardiace sau de plămâni, afecțiuni neuromusculare sau diverse boli ori tratamente care slăbesc imunitatea
• Adulți cu boli cronice de inimă sau plămâni
• Persoane cu vârsta peste 65 de ani
• Persoane transplantate, cu boli care slăbesc imunitatea (leucemie, infecție cu HIV/SIDA) sau care urmează tratamente cu imunosupresoare, inclusiv chimio- sau radioterapie

Cum se manifestă infecția cu virusul respirator sincițial: simptome

Manifestările infecției cu virusul respirator sincițial apar, de obicei, la 4-6 zile de la contractarea acestuia. Potrivit Centers for Disease Control and Prevention, persoanele infectate sunt contagioase între 3 și 8 zile, însă categoriile la risc (copii foarte mici, vârstnici) pot transmite virusul chiar mai mult timp, până la 1 lună de la infectare.

Simptomele infecției pot fi ușoare, moderate sau severe, în funcție de vârsta și starea de sănătate a persoanei infectate.

În cazul copiilor, adolescenților, adulților, infecția dă de obicei simptome ușoare de răceală, care se ameliorează treptat și dispar în decursul a 1-2 săptămâni. Acestea pot conta în:

• Tuse
• Strănut
• Nas înfundat sau secreții nazale abundente
• Subfebrilitate (temperatură sub 37.5 grade Celsius)
• Dureri ușoare de cap
• Dureri în gât
• Lipsa poftei de mâncare

În cazul bebelușilor, copiilor născuți prematur sau al bătrânilor cu boli cronice, infecția cu virusul respirator sincițial se poate extinde la nivel plămânilor, provocând bronșiolită sau chiar pneumonie. Printre manifestările infecției grave cu virusul respirator sincițial se numără:

• Febra crescută (peste 38 grade Celsius)
• Tuse puternică
• Respirație șuierătoare (wheezing), scurtă, artificială, rapidă
• Iritabilitate și crize de plâns
• Refuzul de hrănire la sân
• Letargie, oboseală, somnolență
• Cianozarea pielii (colorarea în albastru, gri), ca urmare a scăderii saturației de oxigen

Într-o astfel de situație, pacientul are nevoie de spitalizare pentru tratament adecvat și monitorizare a parametrilor vitali.

Cele mai frecvente complicații ale infecției cu virusul respirator sincițial sunt: pneumonia, bronșiolita, otita medie, astmul și infecțiile repetate.

Cum se tratează infecția cu virusul respirator sincițial

Pentru a stabili un tratament corect, este necesar ca înainte de toate să se pună un diagnostic de certitudine. Acest lucru presupune anamneză, examen fizic, măsurarea saturației de oxigen, exsudat nazofaringian, radiografie pulmonară, analize de sânge sau urină.

Dacă rezultatele indică prezența virusului respirator sincițial, medicul va stabili tratamentul în funcție de simptomatologia, vârsta și statusul imunologic al pacientului.

În general, tratamentul este simptomatic, deci se administrează diverse medicamente pentru ameliorarea febrei, tusei, durerii. Trebuie menționat însă că în cazul copiilor mici este interzisă administrarea de aspirină și antitusive, inclusiv siropuri.

Paracetamolul, ibuprofenul și picăturile sau spray-urile nazale saline sunt de ajutor în îmbunătățirea simptomelor. De asemenea, supele, ceaiurile și apa ajută foarte mult la prevenirea deshidratării și la ameliorarea durerilor în gât.

Totuși, dacă manifestările persistă sau se agravează, poate fi necesară internarea în spital și administrare de antibiotic –  mai ales dacă există o suprainfecție bacteriană, așa cum este pneumonia bacteriană –, perfuzii cu diverse medicamente, terapie cu oxigen sau, în cazurile severe, ventilație mecanică.

Măsuri pentru prevenirea infecției cu virusul respirator sincițial. Noutăți privind vaccinul anti-VRS

Din păcate nu există încă un vaccin care să prevină infecția sau formele severe de boală în cazul contractării acestui virus.

Există însă speranțe pentru un viitor vaccin anti-VRS realizat de Pfizer, care se administrează gravidelor. Anticorpii dezvoltați de gravidă sunt transmiși astfel fătului prin intermediul placentei, protejându-l pe micuț de infecția periculoasă.

Cele mai recente studii privind acest nou vaccin arată că protecția împotriva formelor severe de infecție cu virusul sincițial respirator este de 80% în primele 3 luni de viață ale bebelușului, scrie CNN.

Pentru a reduce la minimum riscul de infectare și transmitere a infecției, trebuie ținut cont de aceste recomandări:

• Spălarea frecventă a mâinilor cu apă și săpun timp de minimum 20 de secunde
• Evitarea atingerii gurii, nasului, ochilor cu mâinile nespălate anterior
• Folosirea unei batiste de unică folosință în caz de tuse sau strănut și apoi spălarea mâinilor
• Curățarea cu substanțe dezinfectante a suprafețelor sau obiectelor atinse frecvent și care pot fi contaminate
• Evitarea persoanelor bolnave, care prezintă simptome de răceală
• Evitarea intrării în colectivități, în cazul în care sunt prezente simptomele de boală
• Folosirea propriilor tacâmuri, obiecte de veselă, de îngrijire personală (pahare, prosoape)