10 întrebări și răspunsuri despre vaccinul anti-COVID ARN mesager: siguranță, reacții adverse, eficacitate

Vaccinul anti-COVID ARN mesager Pfizer&BioNTech a stârnit numeroase controverse, dat fiind faptul că se bazează pe o tehnologie prea puțin cunoscută publicului larg, respectiv ARN mesager.

Astfel de întrebări fac înconjurul lumii:

• Cât de sigur este să fac vaccinul?
• Pot să mă vaccinez dacă am boli autoimune?
• Ce reacții adverse pot să apară în urma vaccinării?
• Cât timp voi fi protejat de infecție dacă mă vaccinez?
• Mai e nevoie să mă vaccinez dacă am avut deja infecția?
• Vaccinul este obligatoriu?
• Care sunt eventualele efecte pe termen lung ale vaccinului?

Recomandări

A fost lansată platforma națională de informare #ROVACCINARE. Totul despre vaccinarea împotriva COVID-19 în România

Institutul Cantacuzino, pregătit să stocheze vaccinul anti-COVID

În consecință, am întocmit o listă cu cele mai frecvente întrebări despre vaccinul anti-COVID ARNm și oferim răspunsuri la acestea.

1. Cât de sigur e vaccinul anti-COVID ARN mesager?

Vaccinul anti-COVID ARN mesager de la Pfizer a fost testat în studii clinice care au inclus zeci de mii de participanți și care nu au ridicat probleme de siguranță, în ciuda procesului accelerat de dezvoltare, favorizat de investițiile financiare masive, dar și de colaborarea celor mai străluciți cercetători din toată lumea.

Mai mult decât atât, toți voluntarii au fost urmăriți timp de 2 luni de la rapel, adică a doua doză de vaccin (și încă sunt sub observație) pentru a se nota apariția unor eventuale reacții adverse neobișnuite – care nu au apărut. Toate testele de siguranță au fost trecute cu brio, așa că nu sunt motive de îngrijorare.

2. Reacțiile alergice severe în urma vaccinării – cât de frecvente sunt?

Food and Drug Administration (FDA) a formulat recomandări pentru administrarea vaccinului împotriva COVID-19. Experții consideră că vaccinul poate fi administrat în siguranță chiar și pacienților cu istoric de alergii, dar ar trebui evitat sau administrat cu precauție în cazul celor care au avut în antecedente reacții alergice severe la substanțe ce intră în compoziția vaccinului.

Așadar, reacțiile anafilactice survin în contextul unui teren personal preexistent și sunt reacții adverse care, deși sunt cunoscute în cazul tuturor vaccinurilor, sunt rare și nu reprezintă un efect advers cu care să se confrunte majoritatea persoanelor care se vaccinează. Doar două persoane din zecile de mii cărora li s-a administrat vaccinul Pfizer-BioNTech în Marea Britanie au avut o astfel de reacție alergică, dar s-au recuperat rapid, deoarece li s-a administrat imediat epinefrină.

Orice medicament poate avea efecte adverse, însă cele mai multe dintre acestea nu sunt grave. Societatea Română de Alergologie şi Imunologie Clinică atrage, de asemenea, atenția că orice vaccin vine cu riscul unor posibile reacții alergice. Frecvenţa apariţiei lor este specificată în prospectul fiecărui produs şi derivă din datele obţinute în urma studiilor clinice.

Pentru vaccinul Pfizer&BioNTech împotriva COVID-19, studiile de fază 3 care au inclus 44.000 de participanţi au arătat că riscul de a dezvolta reacţii alergice este de 0,63% în lotul persoanelor vaccinate versus 0,50% în lotul celor care au primit placebo.

3. Vaccinul anti-COVID ARN mesager poate avea și alte reacții adverse?

Da. Conform prospectului, după vaccinare, în special după a doua doză de vaccin, pot apărea reacții adverse temporare, de intensitate ușoară sau moderată, precum: durere la locul injecției, oboseală, febră ușor crescută, frisoane, dureri de cap, dureri articulare sau/și musculare.

În cazul persoanelor vârstnice, aceste posibile reacții adverse sunt mai rar întâlnite. În schimb, la categoria 18-55 de ani, ele sunt frecvent întâlnite, probabil datorită faptului că sistemul imunitar al acestor persoane este mai activ.

4. Cât de eficient este vaccinul anti-COVID?

În studiile clinice, vaccinul Pfizer a demonstrat o eficiență de 95% în prevenirea infectării cu SARS-CoV-2, adică mai mult decât dublu față de vaccinul gripal, care are o eficiență de aproximativ 40%.

Însă, pentru a atinge această rată de eficiență, vaccinul anti-COVID trebuie făcut ca la carte, în două doze, la distanță de 21 de zile.

Ține cont că vaccinul nu conține virus SARS-CoV-2, deci nu poți deveni purtător de virus în urma vaccinării. Există însă șansa ca una din 20 de persoane să nu dezvolte anticorpi – aceasta se poate îmbolnăvi deși a fost vaccinată, dar numai dacă ia virusul de la cei din jur, nevaccinați.

Dacă toți cei din jur sunt vaccinați, cei care nu dezvoltă anticorpi sunt protejați, pentru că nimeni din jurul lor nu mai are boala. Vaccinarea te protejează atât pe tine, cât și pe cei din jur.

5. Vaccinul anti-COVID pe bază de ARN mesager poate altera ADN-ul uman?

Nu, acest lucru nu este adevărat, nici faptul că vaccinul ARN mesager poate transforma oamenii în himere monitorizate prin tehnologia 5G de către Fundația Bill & Melinda Gates în scopul colectării de criptomonede, potrivit platformei oficiale naționale de vaccinare împotriva COVID-19.

ARN-ul și ADN-ul sunt macromolecule indispensabile tuturor formelor de viață cunoscute până în prezent, alături de proteine, lipide și carbohidrați.

ADN-ul uman este localizat în nucleul celular. ARN-ul mesager se găsește în citoplasma celulară – în afara nucleului – și are rol mult mai precis, cum este transmiterea de informații cu privire la sinteza de proteine în celulă.

Întrucât ARN-ul mesager nu pătrunde în nucleul celular, nu poate influența ADN-ul celular propriu.

Vaccinurile care utilizează tehnologia ARN mesager folosesc o secvență de ARN mesager, care, odată introdusă în celule, transmite mesajul de sintetizare a proteinei Spike, proteină de suprafață a virusului SARS-CoV-2. Cantitatea de ARN mesager corespunzătoare unei doze de vaccin este standardizată, ceea ce va asigura producția unui nivel predefinit de proteină Spike.

Identificarea în organismul uman a acestei proteine ca fiind străină declanșează un răspuns imun care este responsabil de construirea imunității împotriva COVID-19.

Practic, ARN-ul mesager reprezintă „manualul” după care celulele umane învață să producă proteina Spike, astfel încât organismul să își construiască mecanismele necesare pentru a se putea apăra împotriva COVID-19, dacă va intra în contact cu virusul SARS-CoV2.

Tehnologia a fost adoptată de către companiile farmaceutice Pfizer, Moderna și CureVac pentru dezvoltarea vaccinurilor împotriva COVID-19.

6. Pot face vaccinul dacă sufăr de o boală autoimună?

Da, nu există nicio contraindicație de vaccinare dacă ai o boală autoimună sau dacă urmezi un tratament pentru alergii, cancer, artrită etc. Vaccinul anti-COVID nu agravează simptomele bolii de care suferi, nici nu crește riscul de reacții adverse severe pentru simplul fapt că ai boala respectivă.

Amintim câteva dintre cele mai frecvente boli autoimune (lista completă poate fi văzută aici):

• Boala Addison
• Lichen scleros
• Amiloidoza
• Lupus
• Boala Meniere
• Boala celiacă
• Boala Crohn
• Dermatita herpetiformă
• Fibromialgia
• Glomerulonefrita
• Tiroidita Hashimoto
• Anemia hemolitică
• Hidradenita supurativă
• Scleroza multiplă
• Miozita
• Poliatrita reumatoidă
• Psoriazis
• Artrita psoriazică
• Sclerodermia
• Colita ulcerativă
• Diabet de tip 1
• Vasculita
• Vitiligo

7. Ce se știe despre efectele pe termen lung ale vaccinului anti-COVID?

Nu există dovezi că vaccinul ar putea avea reacții adverse ce pot apărea la câteva luni de la vaccinare, dar autoritățile de reglementare (FDA, CDC, EMA, respectiv ANMDMR în România) sunt vigilente și țin cont de orice sesizare care va fi făcută pe parcursul următorilor ani.

În cazul tuturor vaccinurilor, reacțiile adverse apar la 6 săptămâni de la vaccinare și este foarte puțin probabil ca după această perioadă să mai existe riscul de apariție a acestora.

În ceea ce privește imunitatea căpătată după vaccinare, nu există încă informații. Producătorii spun că persoanele vaccinate prezintă anticorpi anti-SARS-CoV-2 la câteva luni de la vaccinare, dar, având în vedere că subiecții sunt monitorizați în continuare, nu se poate preciza cu certitudine care este durata imunității conferite de vaccin.

8. Vaccinul va fi obligatoriu?

Nu, vaccinul anti-COVID nu este obligatoriu. Fiecare persoană poate decide să se vaccineze sau nu. Vaccinarea este voluntară, deci nu te obligă nimeni să te vaccinezi. Vaccinul este gratuit, deci dacă vrei să te vaccinezi, nu trebuie să plătești nimic.

Fiecare persoană care se va vaccina va primi o adeverință doveditoare de vaccinare care va cuprinde următoarele informații: numele și prenumele persoanei vaccinate, data nașterii, vârsta, județul de domiciliu, număr și serie CI, date despre vaccin: doza 1 (tip vaccin, produs, serie/lot, data expirării), doza 2 (tip vaccin, produs, serie/lot, data expirării), date despre centrul de vaccinare (nume centru de vaccinare, județ, medic coordonator/vaccinator), semnătura electronică a Registrului Electronic Național al Vaccinărilor.

Dovada vaccinării este pusă la dispoziția persoanei vaccinate fie electronic, fie pe suport de hârtie pentru a-i permite acesteia să își țină evidența între cele două vizite la centrul de vaccinare (doză inițială și rapel) și pentru a-i pune la dispoziție informațiile esențiale despre caracteristicile vaccinului administrat. Precizăm că vaccinarea este gratuită, voluntară/ neobligatorie, iar adeverința doveditoare nu este eliberată cu scopul de a condiționa sau restricționa ulterior drepturile persoanelor vaccinate.

9. Mai este nevoie să port mască după ce mă vaccinez?

Da, în continuare va fi nevoie să porți mască, să păstrezi distanța fizică de minimum 2 metri și, firește, să te speli pe mâini corect și frecvent – lucru pe care trebuie să îl faci zi de zi pentru igiena ta, nu doar pentru a te feri de coronavirus.

Pentru cât timp? Cel mai probabil până când va fi atinsă imunitatea colectivă prin vaccinare, adică abia atunci când peste 60%, ideal 70% din populație este vaccinată împotriva COVID-19. Asta poate să însemne câteva luni sau câțiva ani, în funcție de câți oameni se vor vaccina.

Și da, e bine să te vaccinezi chiar dacă ai trecut prin boală, pentru că nivelul de imunitate naturală dobândit după boala COVID-19 variază foarte mult de la un om la altul, în funcție de individ și de severitatea bolii – poate fi mai scăzut sau mai ridicat, lucru pe care testul de anticorpi ți-l poate indica.

Citește aici prospectul vaccinului anti covid-19 Pfizer / Comirnaty

10. Unde trebuie să mă înscriu dacă vreau să mă vaccinez?

În prima etapă, vaccinul anti-COVID va fi administrat lucrătorilor din domeniile sănătății și social, sistem public și privat.

În cea de-a doua etapă vor putea fi vaccinate persoanele cu vârsta peste 65 de ani, cele care suferă de boli cronice, indiferent de vârstă, în funcție de indicațiile vaccinurilor utilizate, precum și lucrătorii din domeniile esențiale.

În ultima etapă va fi vaccinată populația generală.

Persoanele care doresc să se vaccineze și nu sunt în grupele prioritare sau de risc se vor putea înscrie online, telefonic sau prin intermediul medicului de familie pe o platformă specială dedicată vaccinării anti-COVID. Vaccinarea nu va avea însă loc la cabinetele medicilor de familie, ci în centre special create. Vor fi în jur de 850-900 de astfel de centre în toată țara, dar lor li se vor alătura și caravane mobile.

Citește aici prospectul vaccinului anti covid-19 Moderna

Mai multe informații despre strategia de vaccinare în România, dar și despre vaccinurile anti-COVID găsești pe platforma vaccinare-covid.gov.ro