Amnezie

Descriere

Subiectul atât de interesant şi totodată controversat al multor filme realizate de-a lungul istoriei, amnezia totală sau parţială este o realitate ce afectează din ce în ce mai mulţi oameni, având gravitate diferită.

Pierderea memoriei reprezintă incapacitatea de reamintire a evenimentelor din trecut sau a informaţiilor înmagazinate.

Temporară sau permanentă, amnezia se poate instala subit sau treptat, are ca centru de interes evenimente recente sau din trecutul îndepărtat sau, în cel mai rău caz, vizează o combinaţie între ambele tipuri.

Tipuri de amnezie

Amnezia se poate clasifica în funcţie de modul de manifestare astfel:
• amnezia anterogradă (incapacitatea de a fixa infromaţii noi sau de a-şi aminti evenimente recente întâmplate după debutul bolii, fără să fie afectată amintirea întâmplărilor din trecutul îndepărtat);
amnezia retrogradă (în timp ce îţi poţi aminti aspecte noi, se şterg din memorie amintirile anterioare unei traume);
• amnezia globală tranzitorie (ictus amnezic, pierderea bruscă, completă, de scurtă durată şi trecătoare a memoriei);
• amnezia lacunară (se referă la o perioadă limitată şi relativ scurtă din trecut, caracteristică stărilor confuzive; în amneziile de evocare apare imposibilitatea de a evoca atunci când este nevoie, de exemplu nume proprii sau ani, iar afectarea procesului de recunoaştere este denumit amnezie sau dismnezie de recunoaştere).

Determinată de boli psihiatrice, crize de epilepsie sau ca o extindere a stării de şoc, amnezia este strâns legată şi de tratamentele efectuate (mai ales medicamente tranchilizante, antidepresive).

Cauze posibile

• Cele mai comune cauze ale tulburării de memorie:
• stilul de viaţă nociv, cum ar fi consumul de alcool, ţigări, droguri – fumatul reduce cantitatea de oxigen care ajunge la creier, în timp ce drogurile modifică substanţele chimice din creier şi, astfel îngreunează procesul de amintire; alcoolul în exces este o cauză binecunoscută a amneziei;
• privarea de somn (atât cantitatea cât şi calitatea somnului afectează memoria; lipsa sau reducerea somnului sautrezirile frecvente pe parcursul nopţii duc la extenuarea organismului, ceea ce interferă cu abilitatea de a consolida şi a prelua informaţii);
• depresia sau stresul (atunci când eşti depresiv sau stresat îţi este extrem de greu să fii atent, să te concentrezi, mintea ta este stimulată în exces, iar abilitatea de a-ţi aminti este afectată; stresul cauzat de o traumă emoţională poate provoca, de asemenea, amnezie);
• medicamentele, cum ar fi: antidepresive, antihistaminice, anxiolitice, relaxantele musculare, tranchilizantele, somniferele, antialgicele administrate după intervenţiile chirurgicale.
• deficienţe nutriţionale (pentru buna funcţionare a creierului este nevoie de proteine şi grăsimi;pe de altă parte, deficienţa mai ales a vitaminelor B1 sau B12 poate afecta memoria);
• lovituri ce afectează zona capului (prin lezarea creierului pot determina pierderea memoriei pe termen scurt sau lung; în acest caz memoria se pote îmbunătăţi cu trecerea timpului);
• accident vascular cerebral (fluxul de sânge spre creier se opreşte datorită unui cheag de sânge sau unei rupturi a vasului, ceea ce foarte posibil cauzează pierderi de memorie pe termen scurt; în urma unui accident vascular cerebral persoana poate avea amintiri din copilărie, dar nu-şi poate aminti ce a mâncat la masa de prânz);
• expunerea îndelungată la toxine;
• demenţa este caracterizată de pierderea progresivă a memoriei si afectarea altor procese cerebrale ceea ce duce la afectarea activităţilor de zi cu zi; deşi sunt multe cauze ale demenţei, inclusiv  boala vaselor de sânge, abuzul de alcool sau droguri şi altele, cea mai frecventă şi cunoscută cauză este boala Alzheimer, caracterizată prin pierderea progresivă a celulelor creierului şi alte probleme acest nivel);
• tumori cerebrale;
• scăderea nivelului de oxigen care ajunge la creier datorită unui taac de cord (infarct miocardic), detresă respiratorie sau intoxicaţie cu monoxid de carbon;
• boala Creutzfeldt-Jakob (denumită şi boala vacii nebune, cauzează degradarea creierului, fără să se ştie exact cauza);
• encefalita si meningita (infecţie sau inflamaţie a creierului şi  meningelui, membrana care acoperă creierul şi măduva spinării);
• Virusul Imunodeficientei Umane (HIV);
• boala  Parkinson;
• boala Pick (formă rară şi permanentă de demenţă);
• neurosifilis (sifilisul care afectează creierul);
• tuberculoza;
• hidrocefalie cu presiune normală;
• boli tiroidiene (hipo- sau hipertiroidism);
• accident ischemic tranzitor (accident neurologic provocat printr-o întrerupere sau diminuare temporare a circulaţiei sangvine într-un vas cerebral);
• sindromul Wernicke-Korsakoff (produs de abuzul cronic de alcool ce duce la deficitul de vitamină B1 si apare incapacitatea de a coordona mişcările, confuzie, halucinaţii);
• Boala  Wilson (afecţiune rară, ereditară, acumulare de cupru în ţesuturi şi organe în special în ficat şi encefal).

Trebuie să mergi la doctor dacă

• Apare amnezie inexplicabilă;
• Există traumatisme craniene;
• Persoana manifestă confuzie sau dezorientare;