Anorexia este o tulburare de alimentaţie cu implicaţii fizice şi emoţionale a celor care se tem, într-un mod patologic, de kilogramele în plus şi ,în consecinţă, se înfometează. Astfel, din dorinţa de a nu se îngrăşa persoanele anorexice devin obsedate de imaginea corpului lor, ajung foarte slabe şi nutresc o obsesie negativă faţă de conceptul “mâncare”.
Obsesia faţă de mâncare şi greutate poate duce la ritualuri ciudate de alimentaţie sau la refuzul de a mânca în faţa altor persoane. Nu este neobişnuit ca persoanele anorexice să pregătească mese bogate pentru familie şi prieteni, dar ei să nu participe la masă.
Mai mult, anorexia este o tulburare psihică letală, prezentând un risc crescut de deces – un risc de patru ori mai mare decât în cazul depresiei majore. Iar riscul se măreşte dacă persoanele sunt diagnosticate cu anorexie în jurul vârstei de 20 de ani.
Schizofrenia sau tulburarea bipolară sunt afecţiuni influenţate în mod direct de către anorexie – amplificând riscul de deces în ambele cazuri.
S-a demonstrat că, frecvent, cei care suferă de anorexie devin bulimici, ca apoi să revină la starea de anorexie – dezechilibru care poate pune şi mai mult în pericol viaţa acestora.
– impunerea unor limite drastice pentru cantitatea de alimente permisă
– frica intensă de îngrăşare
– greutatea mai mică decât cea normală şi, în ciuda acestui aspect, perceperea distorsionată a propriului corp: aprecierea ca fiind supraponderal
– provocarea vomei: ce dezvoltă distrugerea smalţului dentar
– tăierea alimentelor în porţii foarte mici
– mâncarea doar a anumitor alimente
– utilizarea diureticelor, laxativelor sau a medicamentelor care reduc pofta de mâncare pentru a pierde în greutate
– un program de exerciţii fizice draconic
– refuzul de a mânca împreună cu alte persoane
– ascunderea alimentelor sau eliminarea lor pe ascuns în timpul mesei
– evitarea subiectelor ce vizează tulburările de alimentaţie
Anorexia este o afecţiune care se trădează singură, fiind foarte uşor de detectat de cei din exterior. Pe lângă greutatea mică a corpului, poţi percepe semne evidente cum ar fi păr fragil, piele uscată şi unghii casante.
Simptome care pot apărea includ: deshidratarea, dureri abdominale, letargie, oboseală, emacieree, formarea de lanugo (păr fin, pufos la nivelul corpului), confuzie şi gândire lentă, slăbiciune musculară şi pierderea masei musculare.
Edeme la nivelul mâinilor şi picioarelor sau colorarea violacee a pielii de la nivelul extremităţilor (braţelor şi picioarelor) din cauza circulaţiei ineficiente sunt alte semne ale anorexiei.
Mai mult, la anorexici pielea devine de culoare galben-portocalie – în special la nivelul palmelor şi a mâinilor – sânii sunt micşorati şi se manifestă o senzaţie de frig, intoleranţă la temperature scăzute, cu o temperatură a corpului mai scăzută decât în mod normal.
În cazul anorexiei sunt implicate şi tulburări ale sistemului digestiv: constipaţia şi golirea încetinită a stomacului.
În această situaţie este afectată şi inima: presiune sanguină scăzută, bradicardie, mai puţin decât 60 de bătăi pe minut.
Se poate suferi şi de perioade lungi de amenoree sau de diminuarea percepţiei durerii.
Pe plan emoţional, semnele anorexiei se manifestă prin lipsa respectului faţă de sine, sentiment de neputinţă, teama de a se îngrăşa, ameninţări de suicid (mai ales la adolescenţi, fiind preocupaţi de moarte şi implicaţiile ei). Sunt nervoşi, se retrag în singurătate, introvertiţi, perfecţionişti, iau note bune la şcoală, sunt buni atleţi.
La adulţi – ameninţări cu suicidul, depresie, pierderea locului de muncă.
Încă învăluite în mister, cauzele anorexiei se dezvoltă din combinaţia unor factori psihologici, biologici şi sociali. Ea începe ca o dietă alimentară nevinovată, dar se agravează progresiv până la pierdere excesivă şi dăunătoare în greutate.
Atitudinea socială faţă de aspectul fizic, influenţa familiei, factorii genetici şi factorii neurochimici contribuie la apariţia anorexiei
În general, persoanele cu anorexie au în organism un nivel crescut de serotonină ce poate duce la reducerea apetiutului alimentar şi retragerea socială, dar nu este nimic demonstrat clinic din acest punct de vedere.
Anorexia poate fi dezvoltată de cei care au avut sau au în familie deja un astfel de caz , boli fizice sau psihice (depresie, diferite forme de dependenţă). Mai mult persoanele cu astfel de tulburări provin din familii care sunt foarte stricte, foarte critice, doresc ca probleme să fie rezolvate corespunzător şi sunt foarte protectoare.
Sunt, de asemenea, evenimente care prin gradul lor de stres pot cauza anorexie: divorţul, decesul unei persoane dragi sau schimbarea domiciliului.
Există şi boli care pot cauza anorexie:
• Boli ale tractului digestiv (calculi biliari sau pietre la bilă, ulcere, boala de reflux gastroesofagian, etc)
Cancer
Tulburări hormonale (boala lui Addison)
• Afecţiuni ale encefalului (accident vascular cerebral, traumatisme, demenţă)
Inflamaţii (boli cronice inflamatorii)
Pierderea simţului gustativ
• Depresie, anxietate.
Şi nu în ultimul rând diferite tipuri de medicamente pot provoca anorexie.
Alături de anorexie ai următoarele simptome:
– nu poţi urina;
– apar modificări ale stării mentale sau schimbări bruşte de comportament, cum ar fi confuzie, delir, letargie, halucinaţii sau iluzii;
– ai dureri în piept, constricţie sau presiune toracică, tahicardie (creşterea ritmului cardiac) sau aritmii (ritm cardiac neregulat);
– ai tulburări respiratorii, cum ar fi dificultăţi la respiraţie, scurtarea respiraţiei, respiraţie greoaie, wheezing (respiraţie şuierătoare) sau apnee (lipsa respiraţiei);
– piele rece, umedă, palidă;
– ai leşinat;
– convulsii;
– Ai febră mare (peste 38,30C);
– ai dureri abdominale severe;
– vărsături cu sânge, scaune de culoare închisă, lipicioase – posibil semn al sângerării la nivelul tractului digestiv;
– anxietate neobişnuită;
– gânduri suidicare sau tendinţa de a-ţi face rău singur;
– mănânci foarte puţin, slăbeşti rapid şi continuu;
– eşti excesiv de preocupat de aspectul tău şi, mai mult, de greutate;
– devii rezervat sau chiar minţi când vine vorba de obiceiurile tale alimentare;
– te simţi gras şi îţi impui o dietă, chiar şi atunci când ceilalţi îţi spun că eşti foarte slab;
– îţi provoci vărsături;
– simţi nevoia să faci sport în exces şi nu îţi permiţi momente de odihnă chiar dacă eşti epuizat;
– menstruaţiile sunt neregulate (în cazul femeilor).
CSID.ro nu isi propune sa inlocuiasca consultul medical de specialitate, informatia prezentata pe acest site are un caracter informativ. Utilizatorii nu trebuie sa isi fundamenteze actiunile viitoare pe sfaturile furnizate de CSID.ro, pentru ca intotdeauna diagnosticul medical necesita consultarea in persoana a unui medic specialist. Informatiile de pe site si materialele aferente sunt oferite spre folosire "asa cum sunt" fara garantii de nici un fel. Informatia prezentata poate include inacurateti de ordin tehnic sau erori de tastat. Informatiile acestui site va sunt oferite cu buna credinta, din surse apreciate ca fiind de incredere.